Noul președinte ales al României, Nicușor Dan, a desfășurat o campanie prezidențială consistentă din punct de vedere financiar, cu o parte semnificativă a bugetului direcționată către promovare TV, în special în turul al doilea al alegerilor din 18 mai 2025.
Conform datelor raportate până la 20 mai la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), candidatul independent a cheltuit peste 40,4 milioane de lei în turul al doilea, dintre care aproape 10 milioane de lei (circa 2 milioane de euro) au mers către televiziuni naționale și regionale.
🔍 Unde au mers banii pentru TV – sinteză pe canale (sume convertite aproximativ în euro):
| Televiziune | Suma în lei | Suma în euro (estimativ) |
|---|---|---|
| România TV | 4,6 milioane lei | ~900.000 € |
| Antena 3 CNN | 2,1 milioane lei | ~400.000 € |
| Antena 1 | 500.000 lei | ~100.000 € |
| B1 TV | 1,26 milioane lei | ~250.000 € |
| Digi24 (Campus Media) | 950.000 lei | ~190.000 € |
| TOTAL estimat | 9,41 milioane lei | ~1.840.000 € |
La aceste sume se adaugă contracte derulate prin intermediul All Media Company, care a primit peste 700.000 lei pentru servicii de publicitate TV, presă scrisă și radio. În cazul acestora, nu este clar care parte a bugetului a fost direcționată strict către televiziuni.
Alte surse de cheltuieli importante în campanie:
- Promovare online:
- Terramin Mesh Marketing SRL: 12,1 milioane lei (~2,4 mil. €)
- 44east Place SRL: 5,6 milioane lei (~1,1 mil. €)
- Sondaje și cercetare sociologică:
- Total: 3,3 milioane lei (~660.000 €)
- Sociologi implicați: Avangarde, CURS, Verifield, Sociopol, Barbu Mateescu
- Consultanță și management de campanie:
- Liviu Iolu: 410.000 lei (~82.000 €)
Campania a fost finanțată, potrivit AEP, din împrumuturi personale în valoare de 37 milioane de lei și donații fizice de 3,2 milioane lei.
În turul al doilea al alegerilor, Nicușor Dan a cheltuit aproximativ 2 milioane de euro doar pentru promovarea la televiziuni. Strategia a inclus investiții masive în România TV, Antena 3 CNN, B1 TV și Digi24, cu scopul de a consolida vizibilitatea candidaturii sale în rândul electoratului larg.
650 de milioane de euro pentru controlul narativului: Cum folosește UE fondurile publice pentru a redefini libertatea de exprimare
În contextul în care Uniunea Europeană se prezintă ca un bastion al democrației, un nou raport semnat de Dr. Norman Lewis și publicat de MCC Brussels atrage atenția asupra unei tendințe alarmante: finanțarea masivă a proiectelor care vizează restrângerea libertății de exprimare, sub pretextul combaterii urii și dezinformării.
Finanțare record: peste 649 de milioane de euro
Potrivit raportului intitulat „Fabricarea dezinformării: războiul propagandistic finanțat de UE împotriva libertății de exprimare”, Comisia Europeană a susținut financiar 349 de proiecte din cadrul programului Horizon și alte linii bugetare conexe, dedicate combaterii așa-zisului „discurs instigator la ură” și al „dezinformării”.
Valoarea cumulată: 649 de milioane de euro, o sumă care, conform autorului, depășește cu peste 30% bugetul alocat în aceeași perioadă cercetării oncologice la nivel european.
Cenzură digitală mascată în „combatere a urii”
Raportul documentează cum fondurile UE sunt redirecționate către ONG-uri, universități și startup-uri tehnologice care dezvoltă:
- Sisteme automate de monitorizare și cenzurare în timp real a conținutului online;
- Campanii de educare comportamentală a tinerilor, prin care aceștia devin „agenți” voluntari de combatere a „discursului inadecvat”;
- Algoritmi AI capabili să detecteze „atitudini și expresii periculoase” și să intervină în fluxul conversațiilor online.
Această infrastructură, descrisă de MCC Brussels drept „complex orwellian”, este prezentată ca o alternativă la dezbaterea publică liberă, înlocuind pluralismul cu „un consens impus de sus în jos”.
„NEUspeak” – limbajul dublu al cenzurii moderne
Dr. Lewis identifică în raport un set recurent de termeni eufemistici folosiți în documentația acestor proiecte: „resiliență informațională”, „narațiune constructivă”, „spațiu digital sigur”. Toate acestea, spune el, fac parte dintr-o strategie lingvistică destinată să redefinească conceptele de „adevăr”, „libertate” și „dezbatere” într-un cadru controlat, birocratic.
Conceptul de „NEUspeak” este o trimitere directă la „Newspeak”-ul din romanul 1984 de George Orwell, în care limbajul este folosit ca instrument de control ideologic.
