În apele din bazinul hidrografic al Banatului, au fost identificate tot mai frecvent specii invazive de pești răpitori, dar și țestoase exotice care pun în pericol echilibrul natural al ecosistemelor locale. Fenomenul este generat în mare parte de intervenția umană, în special de pescari sau proprietari de animale de companie care eliberează în natură exemplare străine de fauna autohtonă.
Pești exotici în râurile montane
Cătălin Nagy, director în cadrul Administraţiei Bazinale Apele Banat (ABAB), atrage atenția asupra faptului că pești specifici zonelor de câmpie – cum ar fi carasul, bibanul sau chiar specii mai rare precum piranha – au fost descoperiți în apele montane ale Banatului, acolo unde ar trebui să domine specii precum păstrăvul sau cleanul.
Acești pești ajung în aceste habitate din cauza unor practici incorecte ale pescarilor, care folosesc momeală vie (peștișori mici), iar ceea ce nu folosesc ajung adesea aruncați în apă. Chiar dacă nu se înmulțesc întotdeauna, acești pești pot afecta profund echilibrul local, fie prin competiție alimentară, fie prin transmiterea unor boli sau paraziți necunoscuți faunei locale.
„Avem specii invazive care nu ar trebui să fie în zona de munte. Unde ar trebui să fie păstrăv sau clean, găsim biban și caras. Aceste specii proliferează, influențând negativ ecosistemele locale”, subliniază Cătălin Nagy.
Țestoasele exotice: agresive, rezistente, periculoase
O altă amenințare majoră vine din partea țestoaselor exotice, în special țestoasa de Florida, adusă adesea ca animal de companie. Multe familii cumpără aceste broscuțe pentru copii, fără să cunoască necesitățile reale ale acestora. Când cresc, devin greu de întreținut, iar proprietarii aleg să le elibereze în râuri și lacuri din apropiere, precum Bega.
Cosmin Marius Ivaşcu, lector la Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie a Universităţii de Vest din Timişoara, atrage atenția asupra comportamentului agresiv al acestor țestoase față de speciile native. Ele ocupă locurile însorite necesare termoreglării țestoasei autohtone, consumă mari cantități de pește, poluează apa și concurează direct pentru resurse.
„Țestoasa de Florida este foarte invazivă și agresivă. Părinții ar trebui avertizați că aceste animale cresc mult, sunt costisitoare și dificil de întreținut. Când ajung la maturitate, mulți aleg să le elibereze în medii care nu le aparțin”, explică biologul.
Efecte pe termen lung și soluții
Pe lângă competiția biologică, aceste specii invazive pot transmite agenți patogeni necunoscuți florei și faunei locale, provocând dezechilibre care se pot răspândi rapid și greu de gestionat. În plus, unele specii – cum ar fi șobolanii – profită de prezența acestor noi prădători pentru a afecta și mai mult biodiversitatea, consumând ouăle țestoaselor autohtone sau atacând exemplarele tinere.
Specialiștii cer mai multă responsabilitate din partea populației, atât în ceea ce privește pescuitul, cât și în gestionarea animalelor exotice de companie. Eliberarea în natură a peștilor sau țestoaselor din acvarii este nu doar o greșeală ecologică, ci și o amenințare reală la adresa speciilor autohtone.
Descoperire șocantă în județul Bihor: un exemplar de piranha cu burtă roșie, o specie agresivă și invazivă, a fost găsit în râul Criș de către un pescar din Oradea. Ceea ce părea la început o glumă sau o confuzie, a fost confirmat oficial de reprezentanții Gărzii de Mediu, care au alertat imediat instituțiile abilitate, de teama unui scenariu grav: distrugerea ecosistemului acvatic local.
Cum a ajuns piranha în Criș?
Ipoteza principală luată în calcul de autorități este abandonul voit al peștelui de către o persoană care l-a deținut ca animal exotic de companie. Din păcate, tot mai mulți români cumpără piranha sau alte specii tropicale pentru acvarii, iar atunci când nu le mai pot îngriji – din lipsă de spațiu, resurse sau din cauza agresivității acestora – aleg să îi elibereze în natură.
Potrivit Gărzii de Mediu Bihor, în acest caz, un localnic a descoperit exemplarul mort, cel mai probabil din cauza temperaturilor scăzute din ultimele zile, sub 10°C – un mediu incompatibil cu viața piranha-lor, care preferă apele calde, tropicale.
Un pericol real pentru fauna autohtonă
Deși a fost găsit un singur exemplar, îngrijorarea autorităților este justificată. Dacă o astfel de specie reușește să supraviețuiască și să se reproducă în apele dulci din România – în special în zonele cu microclimat mai cald, cum e cazul izvoarelor termale – impactul asupra ecosistemului ar putea fi devastator.
„Piranha este un pește prădător, extrem de agresiv, care se hrănește cu pești mai mici și chiar cu resturi de animale. Dacă s-ar adapta în apele noastre, ar dezechilibra complet lanțul trofic, punând în pericol speciile native precum păstrăvul, cleanul sau carasul”, a explicat directorul Gărzii de Mediu.
Au fost anunțate imediat Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, care au început verificări suplimentare în zonă.
Precedente și avertismente
Nu este pentru prima oară când pești exotici sunt descoperiți în apele României. În alte zone ale țării au fost semnalate cazuri izolate de tilapia, pești-chirurg sau pești pisică americani, toate specii cu potențial invaziv.
Totodată, și țestoasele exotice (precum țestoasa de Florida) creează probleme în ecosistemele locale, fiind eliberate de foști proprietari în râuri, lacuri sau canale.
Apel către populație
Autoritățile fac apel la cetățeni să nu elibereze în natură pești sau alte animale exotice. Deținerea lor presupune o responsabilitate clară, iar abandonul este nu doar imoral, ci și periculos. În plus, asemenea fapte pot fi sancționate legal, mai ales dacă este demonstrat că au provocat dezechilibre ecologice.
Un singur gest nesăbuit poate distruge echilibrul natural format în sute de ani.
Ce putem face ca cetățeni?
- Să nu eliberăm pești sau țestoase din acvarii în natură;
- Să folosim cu responsabilitate momelile vii și să nu aruncăm resturi de peștișori în apă;
- Să informăm copiii și tinerii despre impactul pe care îl pot avea animalele de companie exotice lăsate la voia întâmplării;
- Să raportăm către autorități prezența unor specii neobișnuite în lacuri sau râuri.
