Fotografie istorică din 1964: Construcția barajului Vidraru, un colos al ingineriei românești
În inima Munților Făgăraș, pe râul Argeș, s-a ridicat una dintre cele mai impresionante construcții hidrotehnice din România – Barajul Vidraru. Construcția sa, începută în 1961, a fost finalizată în 1965, dar anul 1964 surprinde poate cea mai intensă perioadă de muncă, sacrificiu și inovație inginerească.
Cifre care definesc o capodoperă
În doar patru ani, România a reușit să mobilizeze resurse uriașe pentru a realiza un baraj care și astăzi rămâne un simbol al capacității tehnice și al viziunii pe termen lung:
- 42 km de galerii subterane forate
- 1.768.000 m³ de rocă excavați (din care 1 milion în subteran)
- 930.000 m³ de beton turnați, din care 400.000 m³ sub pământ
- 6.300 de tone de echipamente electromecanice montate
- Investiție totală de 1,47 milioane de lei (la nivelul anilor ’60)
Lacul Vidraru – un gigant al apelor
Odată cu finalizarea barajului, a luat naștere Lacul de acumulare Vidraru, o lucrare colosală:
- Volum total: 465 milioane m³
- Volum util: 320 milioane m³
- Nivel de retenție normal: 830,00 m deasupra nivelului mării
- Suprafață la nivel maxim: 870 hectare
- Lungime lac: 14 km
Lacul Vidraru nu este doar o realizare inginerească – este și o resursă esențială pentru producerea de energie electrică, regularizarea debitului râului Argeș și prevenirea inundațiilor.
Barajul – o construcție monumentală
Barajul propriu-zis este construit din beton cu dublă curbură, alcătuit din 22 de ploturi verticale. Datele sale tehnice impresionează:
- Înălțime: 166,6 metri
- Lungime coronament: 307 metri
- Grosime: 6 metri la coronament, 25 metri la bază
- Susținut de versanții munților Pleașa și Vidraru
- Străbătut de 9 galerii orizontale interioare ce adăpostesc aparatura de control
- Volum total beton folosit pentru baraj: 480.000 m³
Mai mult decât o construcție – un simbol național
Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al 5-lea baraj ca înălțime din Europa și al 9-lea din lume. A devenit între timp nu doar o piesă de rezistență a sistemului energetic românesc, ci și o atracție turistică majoră, legând Transfăgărășanul de o poveste de curaj, inginerie și sacrificiu.
O fotografie din 1964
O imagine rară, surprinsă în plin șantier în anul 1964, reflectă nu doar forța colectivă a miilor de oameni care au lucrat la proiect, ci și atmosfera de determinare și inovație tehnică care a definit acea perioadă.
Barajul Vidraru rămâne, și astăzi, una dintre cele mai mari realizări inginerești din Europa de Est. Este un exemplu clar că, atunci când resursele, viziunea și munca se întâlnesc, România poate construi monumente durabile.
