La Mogoșani, în Dâmbovița, o dimineață a fost suficientă ca să șteargă munca de ani de zile. Insula Crapilor – Farlow Pike Arena, una dintre cele mai cunoscute locații piscicole din zonă, a fost acoperită de un val de apă venit din amonte. Nu a fost o apă care se revarsă lent, ci un perete care a intrat peste oameni, animale, utilaje, case.
Zeci de hectare de teren, ferme, adăposturi de animale și crescătorii piscicole au ajuns sub ape în câteva ore. Proprietarii spun clar că nu vorbim despre o ploaie mai zdravănă, ci despre o descărcare masivă și neanunțată de apă din barajele de pe Argeș, aflate în administrarea Apelor Române Argeș–Vedea.
„În cinci ani, Argeșul nu a ieșit niciodată din matcă. De data asta a venit un val care a măturat tot”, spun oamenii de pe baltă.
O baltă de top, transformată în groapă de noroi
Insula Crapilor – Farlow Pike Arena nu era o baltă improvizată. Era un proiect făcut cu bani mulți și cu reguli clare. Locația apărea pe site-uri de profil ca una dintre cele mai bine puse la punct bălți private din Dâmbovița, cu zonă de crap, zonă de răpitor, pontoane, bărci, taxe diferențiate și investiții continue în pește și facilități.
Acum, proprietarii fac inventarul dezastrului.
Investiții de peste 250.000 de euro în utilaje, construcții, pontonaje, bărci și amenajări, pierdute sau grav avariate.
Pește dispărut în valoare de aproximativ 70.000 de euro, scos din bazine și dus de viitură.
Animale luate pe sus de apă.
Nu mai puțin de 19,5 hectare de teren concesionat, rase practic de pe hartă de noroiul gros.
„Ne-a luat tot. Tot ce am construit în ani de zile. În șase ore nu a mai rămas nimic”, povestește administratorul.
Imaginile filmate la fața locului sunt greu de privit. Porci epuizați care plutesc în apă și caută un petic de uscat. Câini trași cu barca din apă. Construcții rupte ca niște jucării. Un autoturism înghițit aproape complet într-o pastă de noroi și resturi. Acoperișuri care mai apar doar ca niște dungi între ape.
„Nu a fost de la ploi. Apa a venit ca un perete”
Explicația proprietarilor este directă. Ei spun că nu vorbim despre o viitură clasică, formată din ploi torențiale în bazinul Argeșului, ci despre un val scurt și violent, specific unei deversări controlate care scapă de sub control.
„Debitul a fost de zece ori peste orice limită. Nu a fost de la ploi. Apa a venit ca un perete”, povestește administratorul Insulei Crapilor.
Aceștia susțin că au filmări de la barajul Merii, unul dintre lacurile de pe Argeș. În imagini, spun ei, se vede un baraj colmatat, cu două vane centrale închise și cele laterale deschise pe sfert. În teren, la câțiva kilometri mai jos, viitura a lovit plin, fără niciun avertisment local, fără sirene, fără mașini de la primărie, fără mesaj clar de la Apele Române Argeș–Vedea.
În același timp, contextul hidrologic din zonă era deja tensionat. Institutul Național de Hidrologie emisese, pe 28 noiembrie, o avertizare hidrologică pentru bazinele Argeș și Dâmbovița, semnalând viituri rapide și posibile depășiri ale cotelor de apărare în bazinul superior și pe râurile mici.
Pe 2 decembrie, un buletin hidrologic anunța că, în urma viiturilor formate anterior, cursul inferior al Argeșului se va situa peste cotele de atenție. Cu alte cuvinte, instituțiile știau că Argeșul avea probleme. Chiar și așa, la Mogoșani nu a ajuns niciun om care să strige „plecați, se ridică apa”.
Apele Române vorbeau despre „debit controlat”, fermierii văd doar haos
Tabloul devine și mai iritant când pui lângă imaginile cu fermele sub ape comunicatele oficiale ale Apelor Române. Cu doar două luni înainte, Administrația Națională „Apele Române”, prin Administrația Bazinală Argeș–Vedea, anunța cu ton optimist că lucrările pentru siguranța comunităților din aval de Vidraru sunt aproape de final.
În comunicat se spunea negru pe alb că, în perioada 12 noiembrie 2025 – 9 ianuarie 2026, vor fi deschise golirile de fund la Vidraru, iar pe albia veche a râului Argeș va fi evacuat controlat un debit de aproximativ 45–50 metri cubi pe secundă. Se vorbea despre modelări hidraulice, puncte critice analizate, decolmatări și „tranzitarea în siguranță” a debitelor.
Pe hârtie, totul era sub control.
În teren, la Mogoșani, controlul a fost preluat de apă.
Fermierii ridică acum întrebări clare, la care Apele Române nu au dat încă un răspuns public pentru zona Mogoșani:
Ce manevre au fost făcute în ultimele 72 de ore la Vidraru, Golești și Merii.
Ce debite au fost evacuate și pe ce intervale orare.
Cum s-au corelat golirile de fund cu ploile și cu viiturile deja prognozate pe Argeș.
De ce nu au fost avertizați oamenii din aval, deși regulamentele de gestionare a situațiilor de urgență cer explicit monitorizare și informare atunci când există risc de inundații și probleme la construcțiile hidrotehnice.
„Nu contestăm natura, contestăm lipsa de responsabilitate. Când ai trei baraje pe același râu și eliberezi apă fără să anunți, rezultatul e exact acesta”, spun oamenii loviți de viitură.
Avertizări la televizor, liniște pe malul Argeșului
Instituțiile centrale au avut avertizări și buletine. Coduri galbene, prognoze pentru debite în creștere, comunicate cu „maximă vigilență”.
Problema din Mogoșani este alta. Nu s-a tradus nimic în avertizări reale pentru cei din luncă. Nu a ajuns nicio mașină cu portavoce pe drumurile de pământ. Nimeni nu i-a spus fermierului care hrănea porcii că la câteva zeci de kilometri în amonte cineva a deschis golirile.
În timp ce Apele Române vorbeau, în comunicate, despre protejarea comunităților din aval și despre lucrări pentru siguranța populației, oamenii de la Insula Crapilor sunau disperați la Administrația Bazinală Argeș–Vedea. Spun că nu a răspuns nimeni sau au primit răspunsuri vagi, în timp ce apa continua să crească în curți.
Din acest moment, discuția nu mai este doar despre cât a plouat sau câți metri cubi pe secundă s-au evacuat. Devine o discuție despre reacție sau, mai corect, despre lipsa de reacție.
„Nu este o calamitate naturală. Este rezultatul unor decizii umane”
Proprietarii de la Insula Crapilor și alți fermieri din zonă resping eticheta de „calamitate naturală”. Ei spun că natura și-a făcut partea. A plouat mult în bazin. Hidrologii au emis avertizări. Râurile erau deja tensionate.
De aici încolo intervin sau ar trebui să intervină oamenii plătiți tocmai pentru astfel de momente.
Cei care administrează barajele și fac manevrele la vane.
Cei care decid când se evacuează, cât, pe unde, cu ce ritm.
Cei care trebuie să anunțe și să protejeze comunitățile din aval, nu doar să țină apărarea pe hârtie în planuri și regulamente.
În lipsa unor explicații oficiale clare despre ce s-a întâmplat la Merii, Golești, Vidraru, acuzația fermierilor este simplă și dură.
Viitura nu a fost o fatalitate. A fost rezultatul unor decizii umane.
VIDEO: Cronica-Gaestiului.ro
Pagube de milioane și o zonă întreagă pusă în genunchi
La nivel de cifre, pierderile sunt greu de dus chiar și pe hârtie.
Insula Crapilor – Farlow Pike Arena are investiții de peste un sfert de milion de euro în infrastructură. Peștele pierdut este evaluat la zeci de mii de euro. În jur sunt ferme zootehnice, stâne, gospodării, mici afaceri locale, livezi, culturi de câmp.
Localnicii vorbesc de sute de hectare inundate și pierderi de ordinul a zeci de mii de euro pentru fiecare fermă, respectiv de milioane de euro la nivelul întregii zone lovite de val.
Nu sunt doar cifre. Sunt rate la bănci, leasinguri pe utilaje, credite făcute pentru pontoane, bărci, hale, garduri. Sunt familii care trăiau din pește, din lapte, din porcii crescuți la marginea Argeșului, nu din salarii de bugetar.
Cine răspunde
Întrebarea este directă. Cine își asumă acest dezastru.
Administrația Bazinală de Apă Argeș–Vedea și Administrația Națională „Apele Române” aveau informații despre riscuri, aveau comunicate despre goliri controlate, aveau avertizări hidrologice transmise de INHGA. Barajele sunt monitorizate, debitele sunt măsurate, „modelările hidraulice” sunt prezentate în comunicate cu mândrie.
Ce nu se vede este partea importantă pentru omul din luncă.
Cine a decis efectiv deschiderea sau închiderea vanelor.
Ce scenarii de risc s-au luat în calcul pentru aval.
De ce nu a existat un sistem simplu și clar de avertizare pentru comunitățile de pe Argeș, inclusiv Mogoșani.
De ce oamenii au aflat că „se lucrează pentru siguranța lor” abia după ce apa le-a intrat în case.
Până când aceste răspunsuri nu apar public, clar și verificabil, pentru cei din Mogoșani „Apele Române” nu mai înseamnă o instituție care apără comunitățile. Sună mai degrabă a brand care își anunță „debitul controlat” în comunicate, în timp ce, pe teren, apa intră peste porci, peste bărci și peste munca de o viață.
