Ursula von der Leyen a transmis marți, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, că Rusia nu prezintă semne reale de a vrea încetarea conflictului din Ucraina. Președinta Comisiei Europene a afirmat că Moscova doar mimează dorința de pace, iar strategiile sale demonstrează contrariul. Declarațiile vin într-un moment tensionat pe scena internațională, când negocierile pentru un acord apar în prim-plan după discuții recente la Geneva și Abu Dhabi.
Poziția dură a Bruxelles-ului apare ca răspuns la declarațiile făcute de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, care a calificat drept „prematur” orice discuție despre un acord de pace. Von der Leyen a subliniat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate ferme și că Rusia privește Europa prin lentila unei „sfere de influență”, ceea ce contravine oricărui dialog constructiv. Situația pe teren rămâne instabilă și periculoasă, a avertizat șefa CE, iar Europa nu poate fi ignorată în viitoarele negocieri.
În comentariile sale asupra rundelor de discuții desfășurate recent, von der Leyen a precizat că Ucraina a acceptat esența unei noi variante de acord, după ce o primă versiune a fost respingă la Kiev ca fiind prea favorabilă intereselor rusești. Volodimir Zelenski a apreciat că actualul proiect reprezintă „abordarea corectă”, deși diferențele substanțiale dintre cele două tabere persistă. Kremlinul continuă să respingă ferm posibilitatea unor concesii și menține o poziție rigidă în legătură cu teritoriile ocupate și rolul viitorului armament militar al Ucrainei.
Von der Leyen a reafirmat că sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina rămâne deplin și nelimitat. „Europa va fi alături de Ucraina și o va sprijini în fiecare etapă a procesului”, a transmis ea eurodeputaților. Președinta CE a inserat în discurs o formulă cheie pentru poziția europeană: „Nimic despre Ucraina fără Ucraina. Nimic despre Europa fără Europa. Nimic despre NATO fără NATO.” Aceste declarații marchează o linie clară în fața oricărui acord care ar putea fi negociat fără implicarea directă a factorilor cheie.
Belgia se opune transferului activelor rusești blocate
Într-o altă chestiune critică, șefa Comisiei Europene a abordat tema celor aproximativ 210 miliarde de euro din active rusești înghețate în instituții financiare din Uniunea Europeană. Belgia se opune transferării acestor fonduri către Ucraina din cauza riscurilor juridice și a posibilelor contravendicații în instanță. Von der Leyen a declarat, însă, că nu vede un scenariu viabil în care „contribuabilii europeni” să fie nevoiți să acopere despăgubirile care ar putea rezulta din acțiuni legale. Comisia Europeană a pregătit deja un document cuprinzând mai multe variante de valorificare a acestor active, iar liderii europeni urmează să decidă la finalul lunii decembrie cum vor proceda.
Planul discutat între Washington și Moscova a generat tensiuni semnificative în rândul statelor membre ale UE. Potrivit informațiilor disponibile, acordul ar putea include cedarea unor teritorii încă sub controlul Ucrainei și limitarea efectivelor armatei ucrainene. Europenii au fost luați prin surprindere de aceste negocieri bipartite și au reafirmat că trebuie să participe la orice discuții care vor afecta viitorul continentului. Kremlinul respinge, însă, orice implicare europeană în proces, cu Yuri Ușakov, consilier prezidențial rus, catalogând prezența Europei drept „inutilă”. Statele Unite intensifică contactele diplomatice cu ambele tabere, trimisul special Steve Witkoff fiind așteptat în scurt timp la Moscova, iar secretarul armatei SUA, Dan Driscoll, va vizita Ucraina. La Kiev, Zelenski a anunțat dorința unei discuții cu Donald Trump înainte de finalul lunii decembrie pentru a aborda temele sensibile legate de autonomia regiunilor estice, negocierile cu Rusia, perspectiva aderării la NATO și structura viitoarei armate ucrainene.
