Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a transmis joi un avertisment direct către Uniunea Europeană după ce blocul comunitar a discutat posibilitatea confiscării activelor rusești congelate. Moscova consideră o astfel de acțiune ca fiind pur și simplu „furt”, anunțând că orice tentativă în acest sens va provoca „un răspuns dureros”. Declarația vine în contextul unei dispute tot mai aprinse privind utilizarea fondurilor rusești înghețate pentru a sprijini financiar Ucraina.
Comisia Europeană a propus transformarea activelor rusești congelate în ceea ce se numește „împrumut de reparație” pentru Kievul, în valoare de aproximativ 140 de miliarde de euro. Planul urmează să fie finalizat în următoarele săptămâni, pe fondul negocierilor intense cu statele membre. Potrivit propunerii, fondurile ar urma să acopere o parte semnificativă din nevoile Ucrainei pentru perioada 2026-2027. Aceste active se află în mare parte în Belgia, la Euroclear, ceea ce pune țara într-o poziție delicată.
Prim-ministrul belgian Bart De Wever a refuzat inițial să susțină măsura, invocând lipsa unui temei juridic solid. „Aceste fonduri nu au fost atinse nici măcar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a declarat el, exprimând temeri că Belgia ar putea deveni ținta unor represalii legale și economice din partea Moscovei. Guvernul de la Bruxelles dorește garanții clare din partea Uniunii Europene privind împărțirea riscurilor înainte de a autoriza confiscarea. După negocieri prelungite, belgianul a semnalat că nu se va opune complet, cu condiția obținerii unor garanții legale.
Diviziunile în interiorul blocului comunitar sunt semnificative. Viktor Orbán din Ungaria, Luc Frieden din Luxemburg și Andrej Plenković din Croația au exprimat preocupări similare legate de complexitatea juridică a planului. Totuși, mai mulți lideri europeni au arătat deschidere. Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut riscurile, dar s-a declarat încrezător în găsirea unei soluții. Premierul finlandez Petteri Orpo a susținut că există deja o cale „sustenabilă din punct de vedere juridic”, în timp ce omologul suedez Ulf Kristersson a confirmat că sprijinul pentru utilizarea acestor fonduri crește constant.
Rusia se pregătește cu contramasuri fără precedent
Moscova ia deosebit de în serios această amenințare. Deși Maria Zaharova nu a precizat forma exactă a „răspunsului dureros”, declarația evidențiază că Kremlinul consideră confiscarea activelor ca o linie roșie. Oficialul rus a subliniat că Uniunea Europeană nu dispune de mijloace legale pentru o asemenea acțiune unilaterală. Avertismentele din partea Moscovei se amplifică pe măsură ce summitul liderilor europeni de la Bruxelles se apropie de finalizarea planului. Conflictul juridic și economic în jurul acestei chestiuni nu este o problemă minoră, iar statele membre se confruntă cu o dilemă complexă.
Precedentul unei confiscări de active în această proporție este extrem de rar în istorie contemporană, ceea ce explică cautela cu care procedează guvernele. Experții juridici internaționali sunt împărțiți cu privire la legalitatea unei asemenea măsuri sub dreptul internațional. Unele state temeri că o decizie pozitivă ar putea fi contestată la instanțele internaționale, creând un conflict diplomatic de lungă durată. Situația devine și mai complicată din cauza faptului că principalele active se află în Belgia, care ar trebui să aprobe formal transferul.
Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru soarta acestui plan. Negocierile dintre statele membre și instituțiile europene sunt în faza finală, cu presiuni crescânde pentru a identifica noi surse de finanțare pentru Ucraina. Decizia care va fi luată nu va afecta doar relațiile economice dintre Europa și Rusia, ci va stabili și un precedent pentru modul în care comunitatea internațională va trata activele congelate în viitoare conflicte.
