Mulți români încă nu știu că, din 1 septembrie 2017, legea permite persoanelor fizice să își declare falimentul personal dacă nu își mai pot plăti datoriile. Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015, care reglementează exact cum se face acest lucru.
Actul normativ stabilește în detaliu:
- cum se desfășoară ședințele de conciliere între datornici și creditori,
- cum se face comunicarea oficială între părți,
- ce onorarii se acordă administratorilor și lichidatorilor procedurii de insolvență,
- precum și sumele minime și maxime care pot fi percepute în cadrul acestor proceduri.
Deschiderea procedurii de insolvenţă se va face pe baza unei cereri pe care debitorul persoană fizică o poate depune personal sau prin poştă, cu confirmare de primire sau pe e-mail cu semnătură electronică certificată, la comisia de insolvenţă la nivel teritorial din judeţul în care îşi are domiciliul sau reşedinţa de cel puţin şase luni. În termen de cinci zile de la data primirii cererii, va avea loc o şedinţă de ascultare a debitorului. Dacă debitorul este persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, ascultarea va avea loc cu asigurarea unui interpret în limbaj mimicogestual, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Administratorul procedurii verifică creanţele, în baza informaţiilor transmise atât de creditori, cât şi de debitori. Creanţele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate într-un tabel preliminar la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naţionale la data deschiderii procedurii insolvenţei, exceptând cazurile în care legislaţia specială cuprinde prevederi diferite.
Planul de rambursare prezentat de administratorul procedurii de insolvență trebuie să fie fezabil și să țină cont de perspectivele reale de redresare și circumstanțele aplicabile debitorului. În acest sens, normele metodologice aprobate de Guvern detaliază reperele la care comisia de insolvență la nivel central se va raporta pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil și pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor și familiilor acestora, în situația insolvenței persoanelor fizice.
Astfel, se va ține cont de:
- valoarea coșului minim lunar de consum, stabilit în baza informațiilor primite de la Institutul Național de Statistică și/sau Institutul pentru Calitatea Vieții; particularități de ordin financiar, structura pieței forței de muncă;
- valoarea minimă a cheltuielilor profesionale și/sau de școlarizare; prețul utilităților, al alimentelor și al produselor de bază; componența și structura familiei debitorului, ținând cont și de persoanele aflate în întreținerea debitorului și a celor cu care conviețuiesc;
- existența unor situații speciale de sănătate, integritate fizică, dizabilități în cazul debitorului ori al persoanelor aflate în întreținere sau cu care conviețuiesc;
- cheltuielile minime legate de funcționarea și întreținerea unui vehicul indispensabil;
- cheltuielile minime necesare pentru creșterea, îngrijirea și educarea copilului aflat în întreținerea debitorului, raportat la vârsta copilului;
- exigențele minimale ale unei locuințe convenabile pentru debitor și persoanele aflate în întreținerea sa sau cu care conviețuiește.
Ghid Simplificat – Cum ceri Falimentul Personal în România
✅ Cine poate cere falimentul personal?
Orice persoană fizică care nu mai poate plăti datoriile ajunse la scadență și se află în insolvență sinceră (adică nu se ascunde de datorii și nu le-a provocat intenționat).
🛑 Când poți cere insolvența?
- Ai datorii de minimum 15.000 lei și nu le poți plăti în termen de 90 de zile de la scadență.
- Nu ai venituri suficiente sau ai ajuns în situație financiară iremediabilă.
- Nu există șanse reale să acoperi datoriile în următoarele 12 luni.
📂 Tipuri de proceduri disponibile:
- Procedura pe bază de plan de rambursare – se face un plan realist de plată pe 5 ani (max. 60 luni).
- Procedura judiciară simplificată – dacă nu ai venituri, bunuri și șanse de redresare, se trece direct la lichidarea datoriilor.
- Procedura administrativă – în anumite cazuri, când nu există contestații sau conflicte juridice, se poate face fără implicarea instanței.
📝 Pași concreți pentru a începe:
1. Depune cererea la comisia de insolvență locală
- Găsești comisia la nivelul județului unde ai domiciliul.
- Trebuie să completezi cererea-tip, să atașezi:
- acte de identitate,
- dovada veniturilor,
- lista creditorilor și a datoriilor,
- bunurile deținute (dacă e cazul).
2. Așteaptă analiza comisiei
- Aceasta va decide dacă ești eligibil și ce tip de procedură ți se potrivește.
3. Numirea administratorului sau lichidatorului
- Se va desemna un specialist care te va ajuta să negociezi cu creditorii sau să lichideze bunurile.
4. Intrarea oficială în procedură
- Se stabilesc termene clare, notificări către creditori și, dacă este cazul, se propune un plan de plată.
5. Ieșirea din insolvență
- După perioada stabilită (de obicei 5 ani), dacă te-ai conformat regulilor, datoriile rămase pot fi șterse.
⚠️ Ce NU poți face în timpul procedurii:
- Nu poți face împrumuturi noi.
- Nu poți înstrăina bunuri fără aprobare.
- Ești obligat să colaborezi cu administratorul sau lichidatorul.
❗ De ce să apelezi la această lege?
- Ești protejat de executări silite.
- Creditorii nu te mai pot hărțui.
- Poți obține iertarea legală a unor datorii.
- Ai o șansă reală la un nou început financiar.
Cu alte cuvinte, dacă ai datorii mari și nu le mai poți plăti, ai dreptul legal să ceri protecția statului și să intri într-o procedură controlată care îți poate șterge o parte din datorii sau le poate rearanja pe o perioadă suportabilă. Falimentul personal nu este o rușine – este un mecanism legal care poate oferi un nou început!