Guvernul Bolojan a decis, în ultima versiune a pachetului fiscal (înrădăcinat prin angajarea răspunderii în Parlament), să modifice brutal regulile de impozitare pentru câștigurile din jocuri de noroc.
Inițial fusese propusă o cotă de 10%, echivalentă impozitului pe venit, pentru sumele de până la 10.000 lei. Ulterior, guvernul a rebajat cifra la doar 4%, cu doar un punct procentual peste actualul nivel de 3% (hotnews.ro).
Variantă:
Impozit câștiguri ≤ 10.000 lei
- Situație actuală: 3%
- Propunere inițială:10%
- Formă finală aprobată:4%
Pentru câștigurile între 10.000 și 66.750 lei, impozitul a fost ajustat de la „300 lei + 20%” la „400 lei + 20%”, în loc de „1.000 lei + 20%” propus inițial (spotmedia.ro, profit.ro).
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a justificat aceste măsuri „de austeritate” prin necesitatea reducerii deficitului și evitării pierderii calificativului de investiții. El a subliniat și nocivitatea fenomenului jocurilor de noroc, justificând majorările de accize și taxe de autorizare pentru industrie (adevarul.ro).
Interogații legitime:
De ce s-a mizat inițial pe o cotă de 10% și apoi s-a renunțat?
Fără o explicație oficială clară, rămân suspiciuni că influențe puternice (lobby activ) sau chiar plătitorii de mită ar fi influențat decizia.
Cine câștigă pe urma cotei reduse la 4%?
Operatorii de jocuri de noroc economisesc bani, reduc presiunea fiscală și pot evita migrarea jucătorilor către platforme ilegale.
Spălătorie de bani sau „mobilizare” a bogaților?
Există suspiciuni că jocurile de noroc nu atrag doar „săraci”, ci și persoane cu sume mari – folosind aceste firme ca vehicul pentru spălarea de bani. Dacă legislația favorizează sistematic operatorii, e rezonabil să ne întrebăm cine plătește factura reală.
În același pachet fiscal, TVA-ul pentru cărți s-a dublat (deși încasările adiționale la buget sunt minime). O dislocare de priorități greu de justificat în termeni de echitate fiscală.
Reforma fiscală a Guvernului Bolojan riscă să devină ridicolă prin abordare selectivă: se țintește agățarea populației cu taxe punitive (TVA pentru cărți, impozite dure pentru pensionari și profesori) dar se blochează la opulenții industriei jocurilor de noroc. Dacă nu există o justificare transparentă, România ar putea asista la un spectacol toxic – în care lobby-ul fiscal și posibile combinații obscure prevalează în fața interesului public.
Aviz negativ de la CES
Proiectul de lege a primit însă un aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social (CES). Avizul este doar consultativ, așa că Guvernul poate în continuare să treacă proiectul.
Potrivit avizului, „membrii CES spun că proiectul nu respectă principiile echității și progresivității în materie de politici publice, transferând presiunea fiscală către populația cu venituri mici și medii”. Ei avertizează că măsurile propuse ar putea adânci inechitățile sociale.
Cu privire la cota de TVA, avizul CES arată că majorarea va avea un impact inflaționist imediat asupra cheltuielilor curente ale gospodăriilor și va afecta accesul la bunuri esențiale, mai ales în cazul categoriilor sociale vulnerabile.
Membrii CES trag un semnal de alarmă și în legătură cu lipsa măsurilor tranzitorii de protecție, informare prealabilă, perioade de grație și a mecanismelor de sprijin.
În plus, membrii Consiliului cer ca Guvernul, care s-a angajat să mențină o cotă redusă de TVA pentru HoReCa (11%), să includă și cafenelele și a preparatele de cafea în această categorie, „pentru a elimina confuziile administrative și a corecta tratamentele discriminatorii”.
„În consecință, proiectul de lege, în forma actuală, nu este fundamentat pe o analiză solidă a impactului social agregat, nu conține măsuri de protecție compensatorie și nu respectă principiile constituționale privind echitatea fiscală și solidaritatea socială. Se impune demararea unei reforme fiscale echilibrate, care să conțină măsuri de protecția reală a cetățenilor vulnerabili. Fără astfel de corecturi, riscăm nu doar o degradare a condițiilor de trai, ci și o explozie de neîncredere instituțională și radicalizare socială, cu consecințe directe asupra democrației și stabilității în societate”, concluzionează CES.
Fără explicații clare, rămânem cu întrebarea – și nu doar retorică: cine a câștigat cu adevărat din reducerea impozitului de la 10% la 4%? Lobby-ul, spălătoria de bani sau cineva din interiorul puterii?
