Un aspect mai puțin cunoscut din patologia nicotinei ține de faptul că acest toxic este nociv nu numai pentru fumătorul propriu-zis ci și pentru nefumatorul convins, care se află în preajma sa. Un individ lucrând într-o încapere în care mai lucrează înca unul sau mai mulți fumători, devine automat, în asemenea condiții, un fumător pasiv, mai mult sau mai puțin semnificativ, suportând din acest motiv toate rigorile ce decurg din această realitate. Calcule precise, efectuate pe cale experimentală, ne stabilesc categorii cât se poate de diferențiate pe aceasta linie, în funcție de doza de toxic inhalată și în funcție de particularitățile organismului receptor. Poluarea prin fum de țigară a încaperilor de lucru sau de locuit reprezintă o poluare a atmosferei, o singură țigară fumată într-o încapere de aproximativ 20
mp este suficientă pentru a mări cu de peste 50 de ori concentrația de minuscule particule de tutun din încăperea respectivă.
Induce fumatul pasiv vreun risc?
DA
Datorită diverşilor iritanţi, subst toxice, carcinogeni din fumul de tutun.
Nu există dovezi pentru un nivel “sigur” al fumatului.
Biomarkeri ai fumului de ţigară se regăsesc în organismul nefumătorilor.
Studiile epidemiologice dovedesc relaţia CAUZALĂ între diverse boli şi fumatul pasiv.
Efectele fumatului pasiv la adult
Sigure
Cancer pulmonar
Simptome respiratorii
Boli cardio-vasculare
Exacerbări astmatice
Potenţiale Reducerea funcţiei pulmonare
Alte cancere decât cel pulmonar
La femei: menopauză precoce
Efectele fumatului pasiv la copil
Sindrom de moartea subită a nou-născutului
Boli respiratorii acute
Simptome respiratorii cronice
Creştere pulmonară întârziată
Declanşarea şi exacerbările astmatice
Boli acute şi cronice ale urechii interne
Aport redus de oxigen la niv. ţesuturilor, comparativ cu copiii cu anemie, boli cardiace cianogene
Greutate redusă la naştere
Efecte comportamentale şi de neurodezvoltare
Cardiovasculare
Inf. meningococice
Cancer, leucemie
Creşterea colesterolului, predispoziţie spre boli cardiace
Efecte acute ale fumatului pasiv
1. Exacerbarea astmului
2. Criză anginoasă
3. Iritarea: Ochilor- Înroşire, prurit, lăcrimare
Nasului- Congestie, rinoree, strănut
Gâtului- Prurit, tuse, durere, uscăciune în gât
Partenerul fumător :
Soţiile nefumătoare cu soţ fumător: au un risc de a suferi de cancer pulmonar de 4 ori mai mare decât
dacă soţul nu ar fuma
Mor, în medie, cu 4 ani mai devreme
Expunerea timp de 30 de minute la locul de muncă la fum de ţigară se asociază cu creşterea cu 97% a
riscului de sindrom coronarian acut
Expunerea timp de 30 de minute acasă la fum de ţigară se asociază cu creşterea cu 33% a riscului de
sindrom coronarian acut.
Fumatul= boala?
Fumatul (dependenţa de nicotină) este o boală atipică:
Pacientului îi place să aibă boala
Pacientul se simte confortabil cu boala lui
Înlăturarea bolii nu e mereu dorită
Absenţa bolii e percepută ca un disconfort
Tratamentul bolii nu e mereu dorit = TREBUIE SĂ-I SPUNEM SĂ SE TRATEZE!
Dependenţa
Dependenţa biologică = dependenţa de nicotină
Nicotina = drog
Dependenţa comportamentală şi socială= dependenţa de gest, reflex, tic, tabiet
Ţigara “la o cafea”, “de pauză”
Dependenţa cognitivă = totalitatea gândurilor, credinţelor despre beneficiile fumatului (plăcere,
integrare în grup)
Diagnosticul pozitiv al dependenţei nicotinice
Diagnosticul clinic al dependenţei nicotinice se stabileşte cu ajutorul următorilor parametri:
-Statusul fumatului.
-Consumul tabagic
-Scorul de dependenţă nicotinica
-Analiza tentativelor anterioare de renunţare la fumat
Aceste simptome ale tabagismului cronic trebuiesc identificate pentru managementul optimal al diagnosticului şi tratamentului dependenţei nicotinice. Diagnosticul clinic este validat biochimic prin determinarea de biomarkeri ai expunerii la tutun.
