Pe 18 mai românii își aleg președintele, iar competiția este între George Simion și Nicușor Dan. Toată lumea se întreabă cine va fi președintele țării pentru următorii 5 ani.
Primul sondaj din România pentru turul doi va scrie istorie
Jurnalistul Adrian Vrauko publicat pe pagina sa de Facebook, pe data de 5 mai 2025, un sondaj la care românii au fost invitați să răspundă la întrebarea: Cu cine votezi in turul 2?
La sondaj au răspuns 9825 de români care au votat masiv și foarte clar. Așa scor istoric n-a mai înregistrat un candidat în niciun sondaj de până acum, iar dacă acesta se traduce și la urne va fi cea mai legitimă victorie înregistrată vreodată.
Rezultate sondaj
Cei 9825 de români au avut trei variante de răspuns la întrebarea „Cu cine votezi în turul 2”, opțiunile au fost: George Simion, Nicușor Dan, Nu mai votez.
Procentul este covârșitor. Rezultatele sunt:
George Simion – 62%
Nicușor Dan – 29%
Nu mai votez – 9%
Perioada de raportare: 5-7 mai 2025
Sursa Sondaj – Fresh24.ro
De ce mulți români îl susțin pe George Simion și consideră că ar fi mai potrivit decât Nicușor Dan
1. Mesaj naționalist și anti-sistem clar și direct
George Simion, liderul AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), adoptă un discurs:
- naționalist, patriotic, care atinge coarde sensibile legate de identitate, tradiție și suveranitate;
- anti-globalist și anti-sistem, care dă voce frustrărilor cetățenilor față de corupție, incompetență sau influențe externe (UE, corporații, ONG-uri etc.).
👉 Aceste mesaje sunt ușor de înțeles, emoționale, iar în vremuri de criză economică și socială, mulți cetățeni se simt reprezentați de ele.
2. Contact direct cu oamenii și comunicare eficientă
Spre deosebire de politicienii tehnocrați sau rezervați, George Simion:
- umblă prin piețe, sate și orașe mici,
- organizează caravane și întâlniri „de la om la om”,
- folosește rețelele sociale într-un mod foarte activ și autentic.
💬 „El e ca noi”, spun mulți români despre Simion – în contrast cu stilul mai distant și tehnocrat al lui Nicușor Dan.
3. Vot de protest împotriva clasei politice și a sistemului
Mulți români nu votează AUR și Simion din convingere doctrinară, ci ca vot de revoltă:
- împotriva PNL – considerat slab și corupt,
- împotriva PSD – perceput ca etern prezent la putere,
- împotriva USR – perceput ca elitist, rupt de realitate și ideologic radical.
Simion apare ca „singura alternativă reală” pentru cei dezamăgiți de toate celelalte opțiuni.
4. Viziune conservatoare pe teme sociale
- Apărarea familiei tradiționale,
- opoziția față de ideologia de gen în școli,
- promovarea valorilor ortodoxe.
Aceste teme rezonează puternic cu România profundă, în special în mediul rural, dar și în rândul multor pensionari, muncitori și familii tradiționale.
5. Nicușor Dan – imagine de om tehnic, dar fără carismă
De ce mulți nu îl susțin pe Nicușor Dan:
- este perceput ca ezitant, lipsit de fermitate,
- comunicarea lui este aridă, tehnică și rece,
- este asociat cu eșecul administrativ din București (problemele cu termoficarea, traficul, curățenia etc.),
- nu inspiră încredere emoțională sau pasiune.
Pentru mase, aceste aspecte sunt decisive, chiar dacă din punct de vedere tehnic Nicușor Dan poate fi mai calificat.
Percepția că Nicușor Dan este „omul lui Soros”: de unde vine și ce impact are
1. Asocierea cu ONG-urile și „societatea civilă finanțată din afară”
- Nicușor Dan a fondat Asociația „Salvați Bucureștiul”, iar în cariera lui a colaborat frecvent cu ONG-uri care apără patrimoniul, drepturile civice, ecologia urbană etc.
- În percepția unei părți din public, acest tip de activitate îl leagă de rețelele de ONG-uri progresiste internaționale, unele dintre ele având legături directe sau indirecte cu finanțări de la Fundația Soros (Open Society Foundations).
🔹 Deși Nicușor Dan nu a declarat oficial vreo legătură cu Soros, faptul că beneficiază de susținerea tacită a unor cercuri progresiste îl face vulnerabil la acest tip de acuzații.
2. Sprijinul mediatic masiv
- O bună parte din trusturile media mainstream din România (Digi24, HotNews, Recorder etc.) au o atitudine prietenoasă sau neutră față de Nicușor Dan, în timp ce îl critică constant pe George Simion sau alți candidați „anti-sistem”.
- Publicul remarcă faptul că Simion sau alte voci conservatoare sunt cenzurate, ridiculizate sau excluse din dezbateri televizate.
🔻 Această dezechilibrare a expunerii media alimentează ideea că există un „sistem” care îl susține pe Nicușor Dan și care îl „ascunde” de critici reale.
3. Campaniile de imagine și discreditare a adversarilor
- În timpul alegerilor (locale, parlamentare sau prezidențiale), s-a observat o mobilizare sincronizată a mai multor surse media și influenceri pro-ONG împotriva adversarilor lui Dan sau USR.
- Mulți români percep această avalanșă ca pe o campanie orchestrată în care „se vânează doar unii”, în timp ce alții sunt protejați sau lustruiți artificial.
👉 Pentru electoratul tradiționalist sau conservator, asta e un semnal că „sistemul sprijină artificial o figură slabă, dar obedientă”.
4. Reacția românilor: de ce NU mai prind aceste jocuri de imagine
- Românii simt pe pielea lor consecințele reale ale guvernărilor bazate pe tehnocrați, pe directive externe și pe reforme fără acoperire în realitate.
- După ani de promisiuni „corecte politic” și tehnicisme fără rezultate vizibile în viața lor de zi cu zi (salarii mici, pensii tăiate, haos administrativ), ei preferă un discurs național, clar, direct și curajos, așa cum îl oferă George Simion.
De ce mulți români nu-l mai vor pe Nicușor Dan și suspectează o rețea ocultă în jurul lui
În contrast, George Simion pare unul dintre ei, nu e „lustruit” de elite, vorbește pe limba poporului și pare că se bate cu sistemul, nu că e parte din el.
Pentru o parte din electorat, Nicușor Dan este perceput ca un instrument al elitelor globaliste, al ONG-urilor și al cercurilor progresiste urbane.
Sprijinul mass-media, lipsa carismei, eșecurile în administrarea Bucureștiului și alianțele „corecte politic” îl fac neconvingător pentru majoritatea oamenilor simpli.
George Simion captează un val de nemulțumire, dezamăgire și neîncredere în elitele tradiționale, prezentându-se ca o figură de ruptură, dar apropiată de popor. Într-o Românie polarizată, cu sărăcie în creștere, migrație masivă și o clasă politică decredibilizată, românii aleg mai degrabă pasiunea și curajul decât echilibrul tehnocrat.