Vlad Gheorghiță, șeful Armatei Române, a transmis un avertisment ferm către populație privind necesitatea unei pregătiri aprofundate pentru situații de urgență, dar și pentru eventualitatea unui conflict armat. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est din Sibiu, alături de Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa. Gheorghiță a subliniat că o nouă legislație privind pregătirea populației pentru apărare a fost promulgată recent și permite lansarea unor programe de instruire militară pe bază de voluntariat.
Contextul acestor anunțuri vine în urma schimbărilor legislative aprobate la nivel înalt. Potrivit șefului Armatei, modificarea legii a fost finalizată cu două săptămâni în urmă, ceea ce deschide calea pentru o abordare mai largă a pregătirii civile. Aceasta include nu doar instruire pentru situații de urgență civile precum incendii sau cutremure, ci și pregătire pentru susținerea unui efort militar într-un eventual conflict. Necesitatea acestor măsuri apare în contextul tensiunilor geopolitice crescânde din regiunea europeană.
„Începând din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Tot din acest an, ne propunem să aducem tineri în Ministerul Apărării, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți pentru specializare de bază militară,” a explicat Gheorghiță. Potrivit declarațiilor sale, Armata Română intenționează să instruiască anual între 1.000 și 2.000 de militari, cifre care vor fi ajustate în funcție de resursele bugetare disponibile. Oficialul a clarificat că aceste programe vor continua progresiv, fără a fi impuse de stat, ci pur voluntar.
Gheorghiță a precizat că în perioada următoare, capacitatea de instruire ar putea crește semnificativ. „Cel mai probabil, în anii următori vom avea două la trei serii de pregătire pe an. Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an,” a afirmat șeful forțelor armate. Aceste cifre reflectă o strategie pe termen lung de consolidare a rezilienței naționale, în care responsabilitatea civila pentru apărare devine prioritară. Declarațiile au fost primite cu atenție și în mediile internaționale, dat fiind contextul strategic actual.
Pregătirea civililor pentru crize devine prioritate strategică
Gheorghiță a explicat faptul că noțiunea de reziliență națională implică prepararea populației pentru diferite tipuri de situații critice. „Când aducem în discuție reziliența națională trebuie să luăm în calcul multe aspecte. Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză, și aici mă refer la incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război,” a declarat oficial. Această perspectivă integrează pregătirea militară în cadrul unui sistem mai larg de protecție civilă și gestionare a riscurilor. Planurile Armatei Române includ colaborare cu alte instituții responsabile de situații de urgență, pentru a asigura coerență între diferitele dimensiuni ale pregătirii.
Drumul spre implementare este clar, iar perioada următoare va arăta dacă România reușește să mobilizeze resursele necesare pentru a-și pregăti populația conform acestor obiective. Legea modificată oferă cadrul legal, iar intențiile sunt explicite din partea conducerii militare, care a evidențiat că programele vor fi ajustate pe măsură ce capacitățile logistice și financiare ale Armatei se vor dezvolta.
