, în centre erau acceptate în special persoane cu afecțiuni psihice, fără familie sau fără locuință și de pe urma cărora puteau fi generate venituri, fie din pensii, indemnizații ori alte beneficii sociale, fie din eventualele bunuri pe care le dețineau. Sursele judiciare susțin că persoanele care nu puteau genera astfel de venituri erau refuzate sau trimise înapoi către instituțiile care le-au transferat.
Regulile impuse în centre: fără telefoane, fără acces la bani și fără legături cu exteriorul
Potrivit procurorilor, notorietatea acumulată de Viorel Pașca în aproximativ două decenii de activitate și relațiile dezvoltate cu reprezentanți ai unor instituții publice au făcut ca persoane cu probleme grave să fie transportate la aceste centre inclusiv cu autospeciale ale Poliției sau cu ambulanțe.
Anchetatorii susțin că Pașca solicita ca reprezentanții primăriilor sau ai spitalelor să îl contacteze înainte de preluarea fiecărei persoane, astfel încât să își dea acordul. În acest fel, spun sursele judiciare, putea invoca ulterior faptul că internările au fost făcute la solicitarea autorităților.
Procurorii afirmă că, odată ajunse în centre, victimele erau obligate să semneze documente prin care acceptau mai multe reguli interne. Printre acestea se numărau interdicția consumului de băuturi alcoolice și tutun, lipsa accesului la telefon, folosirea tuturor veniturilor în beneficiul rețelei și acordul ca eventualele înmormântări să fie organizate în județul Bihor.
„Domnu(.)! Stai un pic! Doriți să plecați? Aici n-aveți voie cu telefon, n-o să vi se dea voie niciodată, aici n-o să aveți voie să ieșiți afară, n-o să vi se dea bani de nicăieri și n-aveți voie, deci n-aveți acces la nimic, aveți acces doar la pat, mâncare, n-aveți acces nicăieri, tratament și atât”,este un fragment dintr-o interceptare a Deliei Păcală, cea care administra centrele lui Pașca.
Conform anchetei, persoanele erau deposedate de actele de identitate și de alte documente personale, le erau preluate cardurile bancare sau erau deschise conturi pe numele lor, iar toate veniturile erau administrate de cei care controlau centrele.
Anchetatorii mai susțin că rezidenții erau izolați de familie și de orice alte persoane din exterior. Telefoanele mobile le erau confiscate, iar deși puteau ieși în curțile interioare, li se transmitea că părăsirea centrului înseamnă renunțarea definitivă la locul în care erau găzduiți.
Suspiciuni privind tratamente necorespunzătoare și lipsa personalului calificat
Sursele apropiate anchetei afirmă că persoanele internate nu beneficiau de evaluări medicale complete și nici de tratamente adaptate afecțiunilor de care sufereau.
Procurorii susțin că administrarea medicamentelor era făcută inclusiv de persoane fără pregătire medicală și, în unele cazuri, fără cunoștințe de bază de citire și scriere. Medicamentele ar fi fost organizate în cutii diferențiate prin culori, pentru a putea fi identificate mai ușor.
„Ultima dată a fost internat în decembrie anul trecut și din spital, din donații, i s-a dat dispozitivul de inhalat de care are nevoie, iar acesta trebuia continuat, nu oprit și din decembrie anul trecut nu a primit acel medicament în afară de ventolin, care e mai puțin decât minim(.)
iar celălalt, care e tratamentul principal, nu i s-a mai dat din decembrie”,este un fragment dintr-o discuție purtată de un doctor cu Viorel Pașca.
În dosar este menționat și cazul unui pacient diagnosticat cu cancer în fază terminală, care ar fi avut nevoie de tratament cu morfină injectabilă după externarea din spital.
„Omul nu mai poate de durere că e în metastaze. Și acuma zice că ele nu i-o dat, că o avut câteva pastile și ele nu i-a dat decât numa ceva de durere, păi nu are niciun efect la el, de săptămâni întregi ele nu-i dau morfină”,i-a transmis Delia Păcală lui Viorel Pașca despre cazul acestui om.
Anchetatorii mai arată că existau probleme privind stocurile de pastile, că unele tratamente erau administrate fără prescripție medicală și că au fost identificate situații în care dozele nu erau administrate la timp sau chiar pacienții ofereau pastile altor pacienți.
O îngrijitoare pentru zeci de persoane și suspiciuni de agresiune
Potrivit procurorilor, lipsa personalului calificat afecta grav îngrijirea persoanelor din centre. În unele situații, o singură îngrijitoare ar fi avut în grijă aproximativ 40 de persoane, iar implicarea personalului medical era insuficientă, conform surselor citate.
Sursele judiciare susțin că au existat cazuri în care persoane vulnerabile erau îngrijite chiar de alți rezidenți ai centrelor și situații în care angajații evitau să solicite intervenția serviciilor de urgență, deși starea unor pacienți o impunea.
În același dosar, procurorii investighează și suspiciuni privind agresiuni fizice asupra unor persoane internate. De asemenea, ancheta vizează și posibile cazuri de agresiune împotriva unor persoane vulnerabile aflate în aceste centre.
„Azi noapte l-o bătut colegă-su de cameră(.) pă ăla care e cu escară, știi tu(.) Da, îi în comă, amu. Nu să mai trăzește. L-o lovit peste tăt, tăt îi zgâriat pă față”,este un alt fragment din interceptări.
Cercetările continuă, iar acuzațiile formulate de procurori urmează să fie analizate de instanță. Persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă.