Sezonul cald readuce în prim‑plan un risc pe care mulți îl trec cu vederea până când devine o reală urgență: mușcăturile de căpușă.
Zeci de pacienți au ajuns deja la spital după astfel de incidente, iar medicii transmit un mesaj ferm de alertă pentru public.
Medicul Tudor Ciuhodaru subliniază că nu mai este vorba doar despre o leziune minoră, ci despre infecții capabile să evolueze rapid și imprevizibil.
„O căpușă te poate trimite la neurologie. Fiți atenți la apariția oricărui simptom neobișnuit apărut la nivelul pielii și nu numai, mai ales după ce ați fost în zonele cu vegetație abundentă sau în contact cu animale. E nevoie de o evaluare medicală cât mai rapidă”
Infecții imprevizibile: de la o leziune banală la complicații grave
Potrivit specialistului, tabloul clinic nu mai respectă tipare clare. Un episod care pornește aparent banal poate escalada brusc, necesitând îngrijire în secții cu nivel înalt de asistență.
„Ne confruntăm cu infecții care nu mai au un profil clasic. Un pacient poate ajunge la dermatolog cu o leziune banală și, în câteva zile, să ajungă la terapie intensivă”
Netratată la timp, infecția poate evolua spre complicații grave, cu afectări neurologice, cardiace sau articulare.
„Fără tratament infecția poate progresa spre paralizie facială, tulburări cardiace și afecțiuni articulare cronice”.
În acest context, orice semn apărut după mușcătură trebuie abordat imediat, fără amânare.
„Apariția oricărui simptom după mușcătură necesită evaluare medicală rapidă”
Printre riscurile majore se află boala Lyme, numită frecvent „boala cu 1000 de fețe” pentru modul în care poate mima numeroase alte afecțiuni.
„Rețineți că simptomatologia bolii Lyme este polimorfă și realizează tablourile clinice a peste 200 de afecțiuni. Nu degeaba este supranumită boala cu 1000 de fețe”
În plus, mulți pacienți nici măcar nu își amintesc momentul în care au fost înțepați de căpușă, ceea ce îngreunează diagnosticul precoce.
„Mai puțin de 30% dintre bolnavii de Lyme după mușcătura de căpușă își mai amintesc de această mușcătură”
Un semnal de alarmă tipic este apariția unei pete pe piele, cunoscută drept eritem migrator, care poate surveni la câteva zile sau chiar săptămâni după contact, având adesea aspectul caracteristic de „țintă”. Chiar dacă această pată se estompează, infecția poate continua să evolueze în organism, cu impact asupra sistemului nervos, al inimii ori al articulațiilor.
Ce faceți imediat după o mușcătură de căpușă
Intervenția promptă face diferența dintre un episod minor și o problemă serioasă. În numeroase situații, îndepărtarea parazitului trebuie realizată de personal medical.
„Căpușa trebuie extrasă printr-o intervenție chirurgicală cât mai urgentă. Extragerea se face preferabil de personal specializat”
Un gest greșit poate agrava riscul de transmitere a microorganismelor către sânge.
„Nu strângeți căpușa care v-a mușcat între degete pentru a nu pompa din conținutul său intestinal cu microbi în sângele dumneavoastră”
Iar dacă încercarea de a o scoate acasă eșuează și rămân fragmente în piele, prezentarea la spital este considerată o urgență.
„Dacă ați încercat să scoateți căpușa cu penseta și capul ei a rămas în piele, prezentarea la medic și extragerea chirurgicală este o urgență”
În majoritatea cazurilor, terapia recomandată de medic presupune administrarea de antibiotice timp de 10 până la 14 zile, adaptată situației clinice.
Sezonul cald favorizează prezența căpușelor în zone cu vegetație, parcuri și locuri de joacă, iar copiii se numără printre cei mai expuși. Chiar dacă nu toate căpușele sunt purtătoare de bacterii, prudența rămâne esențială.
„Examinați întotdeauna copiii la întoarcerea de la locurile de joacă”
