Ilie Bolojan a anunțat una dintre cele mai importante decizii fiscale pentru mediul de afaceri din ultimii ani: Guvernul renunță la impozitul pe cifra de afaceri. Reducerea intră în vigoare în 2026, iar eliminarea completă se produce de la 1 ianuarie 2027. Anunțul vine după ce reprezentanții Dacia-Renault și Ford au transmis, la fiecare întâlnire cu oficialii români, același mesaj tranșant: fără eliminarea acestei taxe, există probleme serioase în interiorul grupurilor.
„România are nevoie de investiții și stabilitate economică. De aceea, reducem impozitul pe cifra de afaceri anul acesta și îl eliminăm complet de anul viitor, pentru a susține companiile care țin economia în mișcare”, a declarat premierul.
Mesajul pe care marii producători auto îl transmiteau de ani de zile
Bolojan a spus public ceea ce mulți știau în privat, dar nimeni nu articulase atât de direct: taxa de 1% pe cifra de afaceri era pe agenda negativă a fiecărei întâlniri cu conducerea Dacia-Renault și Ford.
„Dacă veți întreba orice lider politic care s-a întâlnit cu cei de la Dacia-Renault, cu cei de la Ford — care sunt două companii care țin exporturile noastre pe piață — nu cred că vor avea tupeul să nu recunoască. La fiecare întâlnire li s-a spus: dacă nu scoateți această taxă de 1% pe cifra de afaceri, avem probleme serioase în interiorul grupurilor noastre.”
Traducerea practică a acestui mesaj este una pe care România nu și-o poate permite să o ignore: în interiorul marilor grupuri multinaționale există o competiție permanentă între țări pentru a câștiga comenzi, modele noi de producție și investiții. Când analizele de cost arată că producția în România devine mai scumpă decât în Polonia, Cehia sau Slovacia, sediile centrale pot decide relocarea. Nu brusc, nu dramatic — ci treptat, model cu model, comandă cu comandă.
„Nu suntem singuri în lumea asta. Inclusiv în interiorul grupurilor care au companii în România este o competiție pentru a prinde comenzi. Această măsură cred că va îndrepta lucrurile și ne va face mai atractivi pentru marile investiții”, a explicat Bolojan.
De ce taxa pe cifra de afaceri era o problemă structurală
Impozitul pe cifra de afaceri funcționa diferit de impozitul pe profit — și tocmai această diferență îl făcea problematic pentru companiile cu rulaje mari și marje mici.
Indiferent dacă o companie câștiga sau pierdea bani, taxa se aplica la totalul vânzărilor. Pentru un producător auto cu volume de miliarde de euro, un procent de 1% aplicat la cifra de afaceri înseamnă zeci de milioane de euro plătite annual — indiferent de profitabilitate, indiferent de conjunctură economică, indiferent de crize de pe piețele de desfacere.
Această logică apasă mai greu pe companiile exportatoare cu marje de profit subțiri — exact profilul marilor producători industriali care susțin exporturile României. Era, în esență, o taxă care penaliza volumul de activitate, nu performanța reală.
Calendarul eliminării și importanța previzibilității
Bolojan a ales o abordare în două etape, nu o eliminare bruscă, și a explicat de ce: „Deciziile strategice ale marilor grupuri se iau cu 1-2 ani înainte, iar orice schimbare fiscală are nevoie de previzibilitate pentru a-și atinge efectele.”
Reducerea din 2026 urmată de eliminarea totală din 2027 oferă exact ce cer companiile înainte de a lua decizii de investiții majore: un calendar clar, asumat public, care poate fi integrat în planurile multianuale de producție și bugetare.
Un anunț vag de tipul „vom reduce impozitul la un moment dat” nu mișcă nicio decizie de investiție. Un calendar precis — reducere în 2026, eliminare în 2027 — poate fi pus în planul de afaceri trimis sediului central al unui grup multinațional și poate influența decizia de a aloca un model nou sau o comandă suplimentară fabricii din România.
Salariul minim crește cu 6,3% de la 1 iulie
Pachetul de măsuri anunțat de Bolojan include și creșterea salariului minim cu aproximativ 6,3% de la 1 iulie 2026 — o decizie prezentată explicit ca echilibru între interesul companiilor și cel al angajaților.
Logica guvernului: relaxarea fiscală reduce povara pe companii, iar creșterea salariului minim redistribuie o parte din beneficii către angajații cu venituri mici. Cele două măsuri se compensează parțial — companiile câștigă pe impozit, dar plătesc mai mult pe forța de muncă — iar efectul net depinde de sectorul de activitate și de ponderea mâinii de lucru în costuri.
Pentru angajații cu salariu minim, creșterea aduce un plus concret de venit disponibil într-un context în care presiunile inflației nu au dispărut complet.
Ce urmează pentru mediul de afaceri
Anunțul politic este făcut. Ceea ce urmează este cadrul normativ secundar — actele care traduc declarația premierului în obligații fiscale concrete, cu praguri, termene și modalități de calcul.
Companiile nu pot planifica pe baza unui anunț, oricât de clar ar fi formulat. Au nevoie de legislație adoptată și publicată, de formulare actualizate și de clarificări tehnice care să permită ajustarea bugetelor și a strategiilor fiscale.
Dacă Guvernul va respecta calendarul anunțat și va publica rapid normele de aplicare, eliminarea impozitului pe cifra de afaceri ar putea deveni semnalul de care mediul de afaceri din România are nevoie pentru a convinge sediile centrale că țara merită investiții pe termen lung.
Dacia și Ford au spus-o direct. Bolojan a ascultat. Acum rămâne să livreze.
