Ministra de externe Oana Țoiu a anunțat luni deblocarea procesului de returnare a Casei Iorga din Saranda către statul român, încheind o negociere cu omologul albanez Ferit Hoxha. Imobilul, donat de regele Ahmed Zogu al Albaniei istoricului Nicolae Iorga în 1932, așteaptă efectiva retrocedare de aproape două decenii, în ciuda unei hotărâri judecătorești definitive din 2007 care recunoaște proprietatea românească. Țoiu a declarat că a convenit pe o foaie de parcurs pentru soluționarea definitivă a dosarului, fără alte amânări.
Proprietatea are o istorie complexă, legată de relațiile culturale dintre România și Albania. În 1932, regele Ahmed Zogu i-a dăruit lui Nicolae Iorga un teren pe malul Mării Ionice drept mulțumire pentru cartea în care istoricul român scrisese, pentru prima dată, istoria completă a poporului albanez. Iorga a donat imediat terenul statului român, iar pe acel loc s-a ridicat Institutul Român din Albania, care a funcționat între 1937 și 1940, apoi din nou între 1942 și 1944.
Potrivit declarațiilor ministrului Țoiu, după naționalizare sub comunism și vânzarea unui privat în 1992, Casa Iorga a devenit obiect de litigiu. Cu toate că tribunalele albaneze au pronunțat, în 2007, o hotărâre definitivă care recunoaște dreptul de proprietate al statului român, efectiva retrocedare nu s-a realizat. Ministerul Afacerilor Externe a considerat acest proces ca fiind unul dintre cele mai frumoase istorii de prietenie între două popoare, motiv pentru care a susținut constant revendicarea românească.
Discuția cu șeful diplomației albaneze a avut loc în marja unei reuniuni ministeriale a Consiliului Afaceri Externe și a ministerialei informale UE pentru Balcanii de Vest, desfășurate la Bruxelles. Pe lângă Casa Iorga, cei doi miniștri au discutat și despre alte subiecte de interes bilateral: conectivitatea regională, inclusiv dezvoltarea Coridorului VIII, și sprijinul ferm al României pentru parcursul european al Albaniei.
Comunitatea albaneza din Romania, punte vii intre doua popoare
România recunoaște importanța comunității albaneze din țara sa, una dintre cele 19 minorități naționale oficial recunoscute. Ministra de externe a menționat că această comunitate poate juca rolul unei punți vii între cele două țări, facilitând înțelegerea mutuală și cooperarea pe termen lung. Discuția a abordat și mecanismele de cooperare regională în care România joacă un rol activ, cum ar fi Inițiativa Central Europeană, al cărei președinție o deține România, și Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, a cărui președinție o va prelua din iulie.
Retrocedarea Casei Iorga marchează încheierea unui capitol litigios în relațiile România-Albania, deschizând posibilitatea unei consolidări mai ample a legăturilor culturale și diplomatice. Oana Țoiu a anunțat că România și Albania vor colabora mai strâns în implementarea foii de parcurs pentru soluționare, cu termen limitat și fără amânări suplimentare. Următorii pași vor include discuții privind modalitățile concrete de transfer al imobilului și eventualele măsuri pentru restaurarea și conservarea acestuia.
