Dureri puternice de spate și de articulații care nu cedează tratamentului clasic pot ascunde o problemă pe care medicii o detectează din ce în ce mai des la populația română: deficiența de vitamină D. Specialiștii în nutriție avertizează că această substanță nu este doar o vitamină, ci funcționează în organism asemeni unui hormon, influențând procese metabolice esențiale. Lipsa acesteia poate genera nu numai suferință localizată, ci și alte manifestări ale corpului legate direct de producția de cortizol și de echilibrul calciului.
Vitamina D se produce în piele atunci când organism este expus radiației solare, nu de glande endocrine cum se întâmplă cu alți hormoni. Pentru a sintetiza cantități suficiente de cortizol, substanța care reduce inflamația și amorțește durerea articulară, corpul necesită concentrații mari de vitamină D. Atunci când aceste niveluri scad sub pragul normal, inflamația crește considerabil, iar pacienții se găsesc în situația de a primi repetate cure de cortizon pentru a-și calma simptomele.
Dr. Andrei Laslău a explicat mecanismul prin care lipsa acestei vitamine se reflectă în durerile de spate specifice. Afecțiunea este strâns legată și de carențe de vitamina B12, B5 și B6, care în mod normal lucrează în sinergie cu vitamina D pentru a menține sănătatea coloanei vertebrale și a mușchilor. Durerea de cap apare frecvent la persoanele cu nivele scăzute de vitamină D, nu doar din cauza proceselor inflamatorii, ci și din motivul că această deficiență perturbă calitatea somnului și poate declanșa episoade depresive care amplifica senzația de durere.
Profesor doctor Doina Catrinoiu, diabetolog și nutriționist la Universitatea Ovidius Constanța, a detaliat principalii indicatori ai lipsei de vitamină D în organism. Tetania, cunoscut în limbaj popular sub denumirea de „cârceii”, și spasmofilia sunt semne clare ale deficienței, deși al doilea se supradiagnostichează frecvent în practica medicală. Conform medicului, deficitul de vitamină D este larg răspândit în rândul populației din cauza unei alimentații deficitare. Specialista subliniază că peștele gras este o sursă foarte importantă și sănătoasă, iar consumul insuficient al acestuia a dus la o educare deficitară a populației în privința beneficiilor sale.
Peștele gras și ficatul de pește, sursele cele mai bogate în vitamina D
Peștele gras, în special somonul și ficatul de pește, conțin concentrațiile cele mai înalte de vitamină D și sunt sursa cea mai ușor absorbabilă pentru organism din punct de vedere biologic. Alte alimente cu aport moderat sunt carnea de vită și brânzeturile, iar gălbenușul de ou reprezintă o sursă secundară. Problema națională constă în faptul că românii consumă prea puțin pește în raport cu recomandările nutriționiștilor. Această carență dietară afectează generații întregi, de la copii la adulți, amplificând prevalența deficiențelor de vitamină D în populație.
Ce urmează pentru pacienții cu simptome suspecte este evaluarea prin analize de sânge care măsoară exact nivelul de vitamina D și inițierea unui plan de tratament personalizat. Decizia privind suplimentarea cu vitamina D trebuie luată sub supraveghere medicală, în funcție de rezultatele analizelor și de simptomele prezentate.
