marți, februarie 11G2G - Get 2 Gether

Epidemia fumatului. Fumatul și efectele sale devastatoare asupra sănătății: de la probleme cardiace la probleme de respirație

TRIMITE PRIETENILOR

Potrivit unor statistici ale OMS, la nivel mondial, aproximativ 1/3 din totalul populaţiei adulte masculine fumează. Iar proporţia femeilor aproape că o ajunge din urmă pe cea a bărbaţilor. Numărul estimat al fumătorilor în lume se ridică la 1,22 miliarde de fumători, din care 800 milioane în țările în curs de dezvoltare, și este în continuă creștere. La nivel mondial, sunt fumate anual 5,5 trilioane de tigari. Tutunul ucide aproape jumătate din utilizatorii săi. Numărul deceselor cauzate de tutun este de 100 de milioane în secolul 20.

Mai precis, la fiecare 6,5 secunde, un fumător sau un fost fumător moare din cauza bolilor pe care ţigările le-au provocat sau le-au favorizat . Dacă tendinţele actuale continuă, se va ajunge până la un miliard de decese în secolul 21

Fumarea unui pachet de țigări pe zi scurtează viața cu 140 minute/zi sau 35,5 zile/an. Aceasta înseamnă ca anii fumătorilor au mai puțin de 11 luni!

La nivel mondial, 5,4 milioane de oameni mor anual din cauza fumatului.

Țigara electronică are în compoziţie substanţe care, la fel ca în cazul ţigărilor normale, ajung în organismul fumătorului, prin intermediul aburului. În multe situaţii, compoziţia chimică a acestor dispozitive nu este înscrisă mereu pe ambalaj, prin urmare testările şi reglementările în acest domeniu lasă de dorit.

Fumul de ţigară – conţine peste 4000 substanţe chimice, incluzând 40 cunoscute cu un potenţial carcinogen :
• Nicotina
• Gudron
• Acetona
• Monoxid de carbon
• Acid cianhidric
• Oxizi de nitrogen
• Cianură de hidrogen
• Amoniac
• Metale (arsenic, cadmiu şi plumb)

Nicotina: este un alcaloid foarte toxic, stimulent şi sedativ neuroendocrin şi dă dependenţă
Gudronul : este o substanţă lipicioasă, asemănătoare catranului de pe stradă. Acest gudron de ţigări,se lipeşte de plămâni. Tot el îngălbeneşte dinţii şi degetele.

Oxidul de carbon: este un gaz otrăvitor, asemănător celui care iese pe ţeava de eşapament a maşinilor.
Din momentul inhalării, nicotina se absoarbe începând cu mucoasa bucală şi continuând la nivelul alveolelor pulmonare, deci ajunge rapid în fluxul arterial!

Ţigara = cel mai eficient instrument de livrare a nicotinei

Mai bun chiar decât administrarea intravenoasă!
Nicotina acţionează prin legarea de situsuri specifice ale sistemului nervos, traversează bariera hematoencefalică şi se acumulează în creier la câteva secunde de la pătrunderea în organism, determinând activarea corticală. Acţionează şi asupra altor ţesuturi, determinând relaxarea musculaturii scheletice şi o serie de efecte endocrine şi cardiovasculare.
La nivelul SNC, nicotina are efect antidepresiv, de creştere a capacităţii de concentrare, produce o stare de bine, de plăcere.

Efecte negative de scurtă durată:
• ritmul inimii se accelerează în medie cu 20-30 bătăi pe minut, la fumători față de nefumători
• creşte tensiunea arterială
• oxidul de carbon, intră în sânge
• substanţele cancerigene intră imediat în plămâni
• aerul este poluat.
• ochii pot fi iritaţi.
• temperatura pielii scade datorita vasoconstricției periferice

DE CE NE PREOCUPĂ FUMĂTORII ?

Tabagismul este o problemă majoră de sănătate publică.
Speranța de viață scade: cu 5-8 ani la cei care nu se îmbolnavesc și 18-22 ani la cei care se îmbolnăvesc!
Argumente economice: costul îngrijirilor medicale ale bolilor cauzate de fumat.
Mortalitatea : 1 deces din 9 este datorat fumatului = cea mai importantă cauză evitabilă în țările
dezvoltate (1/3 din decesele bărbaților de vârsta medie)

Efecte pe termen lung
Afecţiuni produse/ agravate de fumat:
• Pulmonare
• Cardio-vasculare
• Oncologice
• Gastro-intestinale
• Renale
• Osteoarticulare;
• Dermatologice
• Endocrinologice
• Orale,
• Psihiatrice
• Oftalmologice
• Reproducere
• Sarcinii şi fătului.
• Aparatul respirator

La nivelul aparatului respirator, fumatul este implicat direct în apariția afecțiunilor respiratorii acute, a bolilor pulmonare cronice și a cancerului bronhopulmonar. Este demonstrat că peste 20% dintre fumatori, dupa vârsta de 45 de ani, au dezvoltat leziuni cronice de bronșită sau emfizem pulmonar, cu sau fără expresie clinică. Fumatul este considerat factor major de risc pentru apariția bolii ulceroase, pentru încetinirea vindecării, apariția recidivei și pentru eșecul terapiei medicamentoase. Complicațiile bolii ulceroase precum perforația, penetrația sau hemoragia digestivă superioară sunt mult mai frecvente la fumători.

Fumatul dăunează aproape fiecărui organ din corp, inclusiv inimii. Fumul de țigară poate provoca îngustarea arterelor, ceea ce înseamna un flux mai scazut de sânge si de oxigen către inimă. Mai mult, fumatul scade nivelul colesterolului bun și crește tensiunea arterială, ceea ce poate duce la acumularea de colesterol rău (ateroscleroza). 8% dintre cei care suferă un infarct înainte de 45 de ani sunt fumatori. 5 milioane de oameni mor în lume din cauza tutunului. 35% dintre aceste decese se produc prin boli cardiovasculare(cardiopatia ischemică cronică, accidente vasculare cerebrale, tulburări de ritm cardiac, îndeosebi fibrilaţia ventriculară, moartea subită, stenoze de arteră carotidă,etc)
Fumatul are un rol deosebit de important în carcinogeneza digestiva, astfel este dovedit că azbestul favorizează apariția cancerului gastric, iar nitrosaminele rezultate din combustia tutunului, predispun la cancer esofagian, laringian sau faringian.

În cazul cuplurilor care își doresc copii, este bine ca fumatul sa fie întrerupt cu circa 6 luni înainte de momentul concepției. Este cunoscut riscul mult mai mare al femeilor fumatoare de a avea sarcini ectopice, risc datorat substanțelor care cresc spasticitatea trompelor uterine și a tonusului uterin, de instalare precoce a menopauzei precum și interacţiunea cu pilula contraceptivă. Consumul de tutun afectează și fertilitatea masculină prin scăderea numărului de spermatozoizi, scăderea libidoului şi potenţei sexuale, infertilitate. Factorii de risc cunoscuti pentru cancer pulmonar sunt în primul rând fumatul. Legatura dintre fumat și cancerul pulmonar a fost pentru prima data raportată în anul 1939 și de atunci a fost confirmată în numeroase ocazii. Fumatul, de asemenea, crește riscul de cancer în multe alte parți ale corpului, cum ar fi vezica, esofag sau gât, cavitate bucală, rinichi,pancreas, etc. Sunt peste 50 de componente din fumul
de țigară care pot cauza cancer. Oricât de puțin ai fumat riști să faci cancer, însa cu cât fumezi mai mult cu atât riscul este mai mare. Dacă renunți la țigări, riscul scade.

Însă, riscul de a face cancer la plămâni este mai mare pentru foști fumători decât pentru cei care nu au fumat niciodată.
Fumatul este unul dintre principalii factori de risc pentru dezvoltarea osteoporozei. Studiile au arătat că femeile fumătoare au o densitate minerală osoasă mai mică decât cele nefumătoare, iar după instalarea menopauzei acestea au o pierdere a masei osoasă mai mare cu 0.2% per an. Ca urmare a scăderii masei osoase, femeile fumătoare în postmenopauză au un risc de fractură de şold mai mare cu 17% la 60 de ani, cu 41% la 70 de ani, cu 71% la 80 de ani şi cu 108% la 90 de ani. Una din opt fracturi de şold se datorează fumatului. Există dovezi convingatoare care arată că fumătorii care suferă o fractură ca și consecință a osteoporozei, au un proces de vindecare mai îndelungat al fracturilor.

Semne caracteristice ale fumatului

Fumatul este un duşman redutabil al unui ten curat, luminos, frumos, şi, în general, al pielii cu aspect sănătos. Pentru că fumează din adolescenţă şi datorită reclamelor care asociază fumatul cu emanciparea, femeile nu-şi dau seama cît de mult le este afectat aspectul pielii, decît după ce nu mai fumează. Nicotina produce constricţia vaselor de sînge, prin urmare tegumentul primeşte mai puţin oxigen şi mai puţine substanţe nutritive. În plus, regenerarea celulară este diminuată, ceea ce explică multe din caracteristicile „feţei de fumător”.În plus, prin piele se elimină şi unele substanţe conţinute în fumul de ţigară, ceea ce creşte expunerea tegumentului la substanţe toxice şi, în consecinţă, îmbătrînirea prematură. La nivelul cavităţii bucale principalele efecte negative ale tutunului sînt:

– leucoplazia, definită ca o placă albă, limitată la mici zone circumscrise sau mai extensivă şi avînd potenţial malign; stomatita nicotinică care se prezintă ca o keratoză palatină difuză cu inflamaţia cronică a glandelor salivare palatine.
– boala periodontală („parodontoza”) implică toate structurile de suport ale dinţilor. Fumatul este factor de risc major – risc de 4 ori mai mare la fumători.
– cariile dentare sînt de 3 ori mai frecvente la fumători, datorită plăcii dentare care favorizează dezvoltarea bacteriilor. Modificările salivare sunt frecvente: la marii fumători, se observă scăderea salivaţiei datorită inhibării receptorilor de tip nicotinic ai sistemului neurovegetativ.
– tulburările de gust şi miros au fost consemnate la fumători într-o proporţie mai mare. O consecinţă este lipsa de apetit alimentar, „indiferenţa” faţă de alimentaţie, dar şi faptul că nu percep mirosul neplăcut al propriilor haine şi al propriei persoane.
– unghia de arlechin si decolorarea unghiilor.Tutunul si fumul pot pata pielea din jurul varfului degetului, de la galben la maroniu-galbui.


TRIMITE PRIETENILOR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *