Guvernul a adoptat o ordonanță care prelungește plafonarea prețului la energia electrică pentru consumatorii casnici până la 31 martie 2027. Decizia a fost luată pe 20 aprilie 2026 și confirmă calendarul anunțat în urmă cu peste o lună. Plafonul este de 0,31 lei per kilowatt-oră — același prag care a funcționat în perioada anterioară — și se aplică automat pe facturi, fără ca abonații să trebuiască să facă vreo cerere, să schimbe furnizorul sau să semneze vreun acord suplimentar.
Măsura vine însoțită de o negociere directă cu producătorii de energie, prin care statul a reușit să coboare prețul de referință de la 120 de lei per megawatt-oră la 110 lei — o reducere care susține marja necesară menținerii plafonului și stabilizează lanțul de aprovizionare fără să pună presiune suplimentară pe bugetul consumatorilor.
Pentru gospodăriile din România, traducerea practică este simplă: pe toată perioada 1 aprilie 2026 — 31 martie 2027, factura la curent nu poate depăși pragul de 0,31 lei per kilowatt-oră, indiferent de ce se întâmplă pe piața en-gros.
Ce prevede ordonanța — cele trei componente principale
Prima componentă este plafonul pentru consumatorii casnici. De la 1 aprilie 2026 până la 31 martie 2027, furnizorii de energie nu pot depăși prețul maxim de 0,31 lei per kilowatt-oră în facturile trimise gospodăriilor. Nu există excepții, nu există categorii de consumatori excluse și nu există niciun pas administrativ pe care abonatul trebuie să îl facă pentru a beneficia de această protecție. Plafonul se aplică automat.
A doua componentă este ajustarea prețului la producători. Prin negocieri directe cu companiile din sector, statul a coborât prețul de referință de la 120 lei la 110 lei per megawatt-oră. Această reducere este esențială pentru sustenabilitatea întregului mecanism: dacă prețul la producție rămânea ridicat, diferența ar fi trebuit acoperită din alte surse, punând presiune fie pe bugetul de stat, fie, în final, tot pe consumatori. Prin scăderea prețului de referință, Guvernul a creat marja necesară pentru ca plafonul la consumator să fie menținut fără subvenții suplimentare masive.
A treia componentă vizează firmele mici. Companiile cu un consum sub 50.000 de megawatt-ore pe an rămân sub protecția schemei. Această decizie reduce riscul ca firmele mici — magazine, restaurante, ateliere, microîntreprinderi — să fie forțate să transfere costurile energetice mai mari în prețurile finale ale produselor și serviciilor lor. Este o măsură care are impact indirect și asupra consumatorilor, prin limitarea presiunilor inflationiste venite din zona micilor afaceri.
De ce acum și de ce până în 2027 — contextul deciziei
Executivul prezintă această ordonanță ca pe un an de tranziție — o etapă de pregătire a pieței pentru revenirea la prețuri libere, cu un accent puternic pe protecția consumatorilor vulnerabili. Nu este o prelungire fără scop a unui mecanism de urgență, ci o perioadă deliberat delimitată în care statul amortizează șocul liberalizării complete.
Presiunile inflationiste rămân ridicate în 2026. Piața europeană de energie continuă să fie volatilă, influențată de factori geopolitici, de tranziția energetică și de cererea fluctuantă. Într-un astfel de context, eliminarea bruscă a plafonului ar expune gospodăriile și firmele mici la variații de prețuri pe care mulți nu le-ar putea absorbi fără impact semnificativ asupra bugetului lunar.
Guvernul a subliniat în documentele transmise Comisiei Europene că România poate implementa această politică fără a distorsiona piața regională, datorită acoperirii substanțiale a consumului intern din resurse proprii de producție. Cu alte cuvinte, România produce suficientă energie pentru a-și permite să aplice un plafon intern fără să dezechilibreze piața regională europeană.
„Este un act de prevenție. Vrem să ne asigurăm că liberalizarea completă nu va lovi în cei afectați de sărăcia energetică”, a transmis Executivul — o formulare care fixează explicit prioritatea: protejarea categoriilor vulnerabile în perioada de tranziție.
Ce înseamnă concret pentru factura ta lunară
Pentru abonatul obișnuit, mecanismul este transparent și nu necesită nicio acțiune. Factura de energie electrică pentru perioada 1 aprilie 2026 — 31 martie 2027 va reflecta automat plafonul de 0,31 lei per kilowatt-oră. Nu trebuie să suni la furnizor, nu trebuie să depui o cerere, nu trebuie să negociezi nimic.
Volatilitatea prețurilor de pe piața en-gros — care poate înregistra variații semnificative de la o lună la alta, influențată de cerere, de condiții meteorologice sau de perturbări în aprovizionare — are un impact limitat asupra plăților tale lunare în această perioadă. Furnizorii absorb această volatilitate în cadrul mecanismului stabilit, nu o transferă direct pe factura ta.
Pentru iarna 2026-2027, care este de regulă perioada cu cel mai ridicat consum și cu cele mai mari presiuni asupra prețurilor energiei, gospodăriile au acum o referință clară de cost. Această predictibilitate permite planificarea financiară a bugetului familiei fără anxietatea că factura la curent ar putea exploda de la o lună la alta.
Impactul macroeconomic — de ce această decizie contează dincolo de factura individuală
Plafonarea prețului la energie nu este doar o măsură de protecție socială — are consecințe macroeconomice directe. Energia este un input în aproape orice activitate economică. Când prețul energiei crește, cresc costurile de producție, cresc prețurile de raft, crește inflația. Invers, menținerea prețului energiei sub control exercită o presiune dezinflaționistă pe întreaga economie.
Prin menținerea plafonului și prin reducerea prețului la producători, Guvernul mizează pe o presiune mai mică asupra inflației în 2026 și în prima parte a lui 2027. Este un pariu calculat: costul pe termen scurt al subvențiilor și al negocierilor cu producătorii este compensat de stabilitatea macroeconomică pe care o generează.
Firmele mici protejate de schemă — cele cu consum sub 50.000 MWh pe an — reprezintă o parte semnificativă a economiei locale. Protejarea lor de șocurile de preț înseamnă protejarea locurilor de muncă, a stabilității prețurilor locale și a capacității acestor firme de a investi și de a crește.
Ce urmează — pregătirile pentru liberalizarea completă
Ordonanța nu este o amânare indefinită a liberalizării pieței energetice — este o pregătire explicită pentru ea. Instituțiile din energie vor elabora în paralel, pe durata acestui an de tranziție, criteriile pentru sprijinul țintit al consumatorilor vulnerabili.
Obiectivul este că, odată cu trecerea la piața liberă în 2027, mecanismele de protecție să fie deja funcționale și bine calibrate — astfel încât categoriile cu risc ridicat de sărăcie energetică să fie protejate prin instrumente precise și eficiente, nu prin plafonare generalizată aplicată tuturor consumatorilor.
Este o abordare mai sofisticată și mai sustenabilă pe termen lung: în loc să subvenționezi toți consumatorii indiferent de venit, identifici cine are cu adevărat nevoie de protecție și concentrezi resursele acolo.
Până atunci, factura ta la curent are un plafon clar, aplicat automat, valabil până în primăvara lui 2027.
