Indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor în sectorul public a fost redusă de la 950 la 500 lei brut, ceea ce înseamnă aproximativ 293 lei net pe lună. Hotărârea a fost anunțată oficial miercuri și afectează toți angajații din instituțiile publice care dețin acest titlu: cadre didactice, cercetători și funcționari din alte domenii. Reducerea de aproape 47 la sută vine în contextul politicii guvernamentale de limitare a cheltuielilor publice și a stârnit reacții critice din mediul academic.
Noua reglementare, inclusă în articolul LIV din proiectul legislativ și operaționalizată prin OUG nr. 156/2024, nu se limitează la o simplă diminuare numerică. Plata sporului devine supusă unor condiții suplimentare: angajatul trebuie să-și desfășoare activitatea în același domeniu în care a obținut doctoratul și sarcinile sale trebuie să corespundă unor atribuții obiective și cuantificabile. Pentru beneficiari, aceasta înseamnă că vor trebui să dovedească legătura directă dintre specializarea doctorală și descrierea postului actual. Unitățile bugetare vor trebui să actualizeze statele de plată și să documenteze încadrarea pe baza acestor noi criterii.
Concret, instituțiile publice au primit instrucțiuni să ajusteze salarii și să verifice dacă fiecare angajat cu titlu de doctor se încadrează în noile condiții. Dosarul fiecărui beneficiar va necesita o reevaluare internă care să stabilească relevanta doctoratului pentru postul ocupat. Această procedură va dura mai mult timp în unele instituții decât în altele, mai ales acolo unde fișele de post nu sunt actualizate sau indicatorii măsurabili ai performanței nu sunt clar definiți. Angajații sunt îndemnați de către experți ai sistemului să verifice activ această situație pentru a evita surprizele neplăcute la următoarea calcul al salariului.
Reacțiile din mediul academic nu au întârziat. Anton Hadăr, președintele Federației Alma Mater, a calificat măsura drept „neînțeleaptă” și a avertizat că decizia poate eroda încrederea în valorificarea performanței academice. Reprezentantul sindical a remarcat disponibilitatea celor din universități la eforturi de austeritate, dar cu limite clare: „acceptăm să strângem cureaua, dar nu oricât și nu oricum”. Hadăr a subliniat că acest spor pentru doctorat a devenit într-o percepție publică distorsionată o „pată” pe care guvernul o neglijează, ceea ce descurajează în mod direct tinerii interesați de o carieră academică.
Măsura pune presiune asupra unui sistem deja subfinanțat și fragmentat
În condiții de subfinanțare a sistemului universitar și a presiunilor bugetare crescânde, mesajul trimis către absolvenții care iau în calcul un parcurs doctoral devine din ce în ce mai descurajator. Reducerea sporului lunar și complicarea criteriilor de acordare pot genera divergențe notabile între instituții, în funcție de modul în care fiecare definiește și evaluează relevanța doctoratului. Pentru tineri, perspective precum aceasta pot orienta carierele către alte domenii, cu implicații pe termen lung pentru cercetarea românească și pentru competitivitatea universităților naționale.
În lunile următoare, unitățile bugetare trebuie să finalizeze procedurile de verificare și să implementeze noile cuantumuri. Angajații vizați vor primi notificări oficiale privind noua situație a sporului și vor putea contesta deciziile la nivel administrativ dacă vor considera că nu se încadrează în criteriile noi. Guvernul nu a anunțat o dată limită pentru finalizarea tranziției, iar clarificările suplimentare privind aplicarea efectivă a acestor condiții sunt așteptate din partea Ministerului Educației.
