Omul de afaceri Ioan Niculae a oferit, într-un interviu din 2020, detalii incredibile despre soarta combinatului Doljchim din Craiova, un gigant al industriei chimice din România care fusese vândut la fier vechi la câșiva ani după privatizare. Potrivit acestuia, OMV, compania austriacă ce preluase Doljchim, a preferat să taie combinatul în bucăți, deși el oferise un preț de trei ori mai mare pentru a-l cumpăra și a-l menține în funcțiune.
O negociere încheiată brusc
Ioan Niculae a explicat că negociase timp de un an cumpărarea Doljchim de la OMV, ajungând chiar la un acord cu austriecii asupra prețului cerut de aceștia. Tranzacția urma să fie finalizată într-o zi de miercuri, dar, cu doar o zi înainte, fostul director general al OMV l-a anunțat că decizia de vânzare către InterAgro fusese anulată de conducerea din Viena.
„A spus că îi era rușine, că era o treabă total neprofesionistă, dar că el era doar un executant. A primit dispoziție de la Board să nu îmi mai vândă mie fabrica, ci să o dea la fier vechi.”, povestea Niculae.
Acesta susținea că OMV a preferat să vândă combinatul la un preț mult mai mic unei firme din Călărași, cu obligația ca în termen de șase luni combinatul să fie complet demolat.
Distrugerea deliberată a echipamentelor
Conform relatărilor lui Ioan Niculae, OMV nu doar că alesese să nu vândă Doljchim unui investitor român, dar impusese și condiții drastice pentru ca niciun utilaj sau componentă a combinatului să nu poată fi reutilizat în alte fabrici chimice din România.
„Au dat dispoziție scrisă ca niciun echipament, nicio piesă de schimb, niciun utilaj mecanic să nu fie vândut ca atare, ci să fie tăiat. Au folosit flexul pentru a distruge inclusiv rotorii de la toate compresoarele din fabrică.”, declara omul de afaceri.
Un exemplu concret al acestei practici era un compresor de mari dimensiuni de la secția de sinteză a amoniacului, care fusese cumpărat de Azomureș, dar care avea rotorul aproape complet distrus. „Cei de la Azomureș l-au păstrat ca piesă de muzeu, pentru că nu mai putea fi folosit.”
De ce a fost Doljchim distrus?
Ioan Niculae considera că decizia OMV de a distruge Doljchim nu fusese motivată economic, ci strategic. Potrivit acestuia, OMV făcuse deja profituri imense prin combinat, vânzând produse la prețuri mult sub cele ale pieței, fără ca autoritățile române să intervină.
„Când eu vindeam ureea cu 240-250 de dolari pe tonă, ei o decontau pe Linz cu 140-150 de dolari. Au scos sute de milioane de dolari din Doljchim fără ca cineva să le ceară socoteală.”
Omul de afaceri era de părere că distrugerea combinatului fusese o decizie voită pentru a nu permite unui investitor român să mențină industria chimică locală competitivă.
Afirmațiile lui Ioan Niculae aduceau în prim-plan o afacere care ridica multe semne de întrebare despre modul în care resursele industriale ale României fuseseră gestionate după privatizare. Distrugerea deliberată a combinatului Doljchim ar putea reprezenta un caz clasic de sabotaj economic, prin care un sector strategic fusese desființat pentru a elimina concurența locală. Rămânea de văzut dacă vreun organism al statului român avea să analizeze aceste acuzații și să aducă clarificări asupra acestui episod controversat din istoria industriei chimice românești.