Europa trece printr-un „moment unic pentru securitatea sa„, a declarat duminică prim-ministrul britanic Keir Starmer, în deschiderea unui summit informal de la Londra, dar cu o miză majoră şi la care participă 15 aliaţi ai Ucrainei, printre care și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, în prezenţa șefului statului ucrainean Volodimir Zelenski, la două zile după cearta acestuia cu preşedintele american Donald Trump.
Întâlnirea îşi propune să abordeze calea de urmat pentru Europa, atât pentru propria sa securitate, cât şi în susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, în contextul bulversărilor generate de Donald Trump.
Garry Kasparov, după startul summit-ului de la Londra: ”Sper că a început cu `mulțumesc`”
Potrivit Londrei, care a anunţat sâmbătă un împrumut de 2,26 miliarde de lire sterline (circa 2,74 miliarde de euro) pentru a sprijini capacităţile de apărare ale Ucrainei, discuţiile de la acest summit se vor axa pe „sprijinul militar continuu” pentru Kiev şi pe „presiunea economică sporită asupra Rusiei„, respectiv pe oferirea în continuare de ajutor militar Ucrainei în războiul cu Rusia şi pe sancţiunile împotriva acesteia din urmă.
În contextul actual, presa europeană manifestă o atitudine critică față de politicile președintelui american Donald Trump, în special în ceea ce privește relațiile transatlantice și securitatea europeană. Publicații precum The Guardian și El País au evidențiat îngrijorările liderilor europeni legate de poziția lui Trump față de Uniunea Europeană și NATO. De exemplu, The Guardian a subliniat că liderii naționali europeni preiau inițiativa în fața unei NATO slăbite și a unei Comisii Europene marginalizate, în timp ce El País a menționat că atacurile lui Trump plasează Europa în fața unei mari provocări privind rolul său într-o lume în schimbare.
În ceea ce privește capacitatea Europei de a-și asigura propria apărare fără sprijinul Statelor Unite, mai multe studii și analize sugerează că acest lucru este posibil, dar necesită investiții semnificative și o coordonare sporită între statele membre. Un studiu realizat de Institutul Bruegel și Institutul Kiel pentru Economia Mondială estimează că Europa ar trebui să aloce anual aproximativ 250 de miliarde de euro pentru apărare, echivalentul a 1,5% din PIB-ul UE, pentru a putea mobiliza circa 300.000 de soldați în vederea apărării împotriva unei potențiale agresiuni rusești.
Cu toate acestea, provocările nu se rezumă doar la aspectele financiare. Lipsa de coordonare și fragmentarea forțelor armate naționale reprezintă obstacole majore în calea unei apărări eficiente. De asemenea, este necesară o integrare politică mai profundă și o strategie de apărare comună pentru a asigura o autonomie strategică reală.
În concluzie, deși Europa are potențialul economic și tehnologic de a-și asigura propria apărare fără sprijinul direct al SUA, atingerea acestui obiectiv depinde de voința politică a statelor membre de a investi în mod colectiv în apărare și de a depăși diviziunile interne care afectează coeziunea și eficiența Uniunii Europene.