Un sistem de sanatate functioneaza simplu! Sau ar trebui sa o faca. Cetateanul plateste, pe langa impozite si alte dari, o cota parte din venit catre Casa de Asigurari de Sanatate iar banii ajunsi acolo ar trebui reinvestiti in acelasi sistem, spitalele sa fie echipate cu aparatura moderna si sa existe destul peronal medical.
Avem un sistem sanitar in care nimeni nu opreste scurgerile de bani, desi sunt demascate si dovedite an de an.
300.000.000 de euro, aceasta este suma care se duce anual in Romania pe internari false, decontari aberante, necontrolate si afaceri derulate intre institutii de stat si Casa de Asigurari de Sanatate in timp ce „Bolnavii mor cu zile in spitale, in vreme ce banii alocati lor dispar in gauri negre. Desi pentru un om care incepe goana dupa citostatice si se imprumuta pentru a da bani pe medicamente care ar trebui asigurate de stat pare greu de crezut, adevarul dureros este ca fondurile din bugetul asiguratilor sunt risipite dubios. „In sistemul sanitar de la noi sunt doua lumi, separate crunt de interese financiare: una e lumea bolnavilor care afla ca trebuie sa-si cumpere sanatatea daca vor sa mai traiasca, cealalta este a afacerilor derulate cu Casele de Asigurari de Sanatate, afaceri cu profituri uriase. E simplu: sunt aceiasi bani care nu ajung intr-o parte, pentru ca se duc in cealalta
Cel mai recent raport al Curtii de Conturi arata ca in 195 de spitale din toata tara au fost cheltuite sume colosale aberant, ilegal si nejustificat. Reprezentantii unitatilor medicale pun propriile interese mai presus de vietile oamenilor.Achizitiile sunt doar fonduri risipite prin contracte cu dedicatie pe aparatura nefolosita sau pe servicii paguboase.
Spitalul e partenerul ideal de afaceri pentru alesi locali si chiar demnitari. In lista firmelor abonate la contracte generoase cu unitatea medicala sunt societati in stransa legatura cu nume importante pe plan local: de la primari de comune, la alesi din Parlament au gasit portitele pentru a directiona anual catre conturi private milioane de lei.
Romania este tara paradoxurilor: avem medici dar nu aveam aparaturi ori avem aparatura dar nu avem medici, problema cu care se confrunta o sectie de endocrinologie a Spitalului CFR din Iasi,proaspat modernizata.Pana nu demult cea mai mare problema din spitalele romanesti era lipsa aparaturii moderne.Acum in dulcele stil romanesc situatia s-a inversat, cu bani europeni , cu investitii de la buget sau sponsorizari multe spitale au reusit sa aduca conditiile la standarde moderne.Aparatura nu reuseste sa trateze singura pacientii astfel ne lovim de absenta specialistilor. O investitie de 250.000 euro s-a transformat intr-un muzeu , caci medici nu se regasesc. Cauzele lipsei personalului sunt generate de migratia masiva spre occident generata de trei elemenete: conditiile de munca, salarizarea corespunzatoare, agresivitatea mass-media.
Povestea incepe undeva prin septembrie 2009. Ministrii PSD, printre care si cel al Sanatatii, demisionau in bloc de la conducerea Ministerului Santatatii.
Un context favorabil pentru ca oameni din PDL sa internvina. Conducerea Ministerul Sanatatii, la acea vreme finantatorul spitalului, fusese preluata de Adrian Videanu. Seful unitatii sanitare a refuzat timp de doua luni sa mai plateasca pentru serviciile de spalatorie, iar firma a cerut rezilierea. Adica cel mai bun moment ca afacerea sa fie preluata de cine trebuie.
In primvara lui 2010, desi aflat in plina criza financiara, spitalul decide sa anuleze un contractul cu firma care spala lengeria in spital cu 2 lei si 99 de bani pe kilogram, in schimbul unui parteneriat nou care a innoit si preturile: 3 lei si 20 de bani pe kilogram. O diferenta de pret de aproape 4 milioane de lei in ultimii patru ani, adica aproape 1 milion de euro.
Totul s-a facut in baza unei licitatii pe SEAP cu un singur participant si cu un caiet de sarcini restrictiv.Reprezentantii firmei la care actionar este fratele deputatului PDL de Neamt Marius
- In vara anului trecut un pacient a dat in judecata Spitalul din Targu-Mures, dupa ce i-au fost montate la Institutul de Transplant al unitatii trei stenturi coronariene pe care le-a platit cu 000 de euro. Barbatul nu a dorit sa accepte tipul de stenturi care existau in stocul unitatii medicale, pe motiv ca tot ce s-a adus in ultimii trei ani in depozit este de slaba calitate.
Instanta i-a dat dreptate pacientului, insa nimeni nu a facut o ancheta legat de cine furnizeaza spitalului stenturi proaste, desi vitale pentru bolnavii de inima.
Sase luni mai tarziu aflam ca achizitia de stenturi in spital face obiectul a doua scandaluri de proportii, iar la mijloc sunt sute de mii de euro, scurse din bugetul unitatii.
In primul caz Autoritatea pentru Monitorizarea Achizitiilor Publie a descoperit, in urma unei sesizari venita din interiorul spitalului, ca insusi seful comisiei de achizitii din spital a derulat contracte de sute de mii de euro, printr-o firma detinuta de mama acestuia.
Inspectorii Agentiei pentru Monitorizarea Achizitiilor publice sustin ca pentru a nu da de banuit seful de la achizitii, Ion Galatescu, a falsificat un document al Registrului Comertului stergand numele mamei din dreptul actionarului, trecand un nume fictiv pentru ca legea nu i-ar dat dreptul sa atribuie contracte rudelor.
Astfel numai in 2011 a castigat un contract pentru achizitia de stenturi, in valoare de 100.000 de euro.
- In aprilie 2011, Spitalul Clinic Municipal din Oradea, unde ministrul era la vremea aceea director medical, a semnat un contract de furnizare pentru legume si fructe pentru cantina cu o firma unde actionar este ginerele lui .
De altfel, societatea a castigat contracte de achizitii si cu spitalul din Baile Felix, chiar in perioada cand manager al unitatii medicale era fiul ministrului Ritli, cumnat al lui Pallag Csaba.
In 2010, descentralizarea a insemnat trecerea a 370 de spitale catre Consiliile Judetene, si in aceasta zona s-au transferat si interesele. Unitatile care au ramas in functiune sunt la mana autoritatilor locale, care le controleaza activitatea. Dupa descentralizare, nu mai poate tine o evidenta nationala a finantarilor catre spitale si nici a banilor cheltuiti pe achizitii.
