Atunci cand spui viata la tara in Romania nu te gandesti doar la zona de poveste.Peisajul rural are locuri inghetate in evul mediul. In sute de sate si comune romanii sunt rupti de civilizatie, nu exista retea de apa potabil, canalizare sau asphalt, conditii elementare in oricare alt stat civilizat, raman un lux pentru omul de rand.De zeci de ani moderizarea tarii se impotmoleste prin ulite cu hartoape si gospodarii inundate la cea mai mica ploaie.Aceeasi romani privati de utilitati primesc in schimb de la alesii locali investitii facute parca de ochii lumii si impotriva logicii.
Romania pentru multi dintre staini e o tara rurala,aproape 40% din populatie traieste la sat iar pentru acesti romani autoritatile aplica doar in teorie strategii care sa aduca un nivel de trai sporit.Curtea de conturi anunta ca in ultimii patru ani consiliile judetene si primariile au risipit 900 milioane de euro, bani de la stat, o suma fabuloasa cheltuita deja care nu se ragaseste in peisajul satesc.Romanii sunt tinuti departe de civilizatie,fara retele de canalizare si apa curenta am ajuns codasii europei.
Satele si comunele romanesti nu au inghitit doar bani de la stat ci si fonduri europene- 4,7 miliarde de euro ( dezvoltare regional 789 de proiecte).
Aproape 40% din populatie traieste intr o saracie crunta, oamenii nu au servicii elementare in schimb primesc investitii care se dovedesc inutile,si pot fi considerate cel mult un moft. Sistemul finantarilor functioneza asa fel in cat banii pentru proiectele dramatic necesare sunt directionate catre investitii care nu functioneaza si nu-si ating scopul.
Adevaratii beneficiari ai proiectelor de la tara nu sunt localnicii ci edilii care ii conduc pentru care primeaza puterea comisionului nu utilitatea investitilor.Sub paravanul modernizarii se nasc constructii dubioase facute de constructori dispusi sa cedeze primarilor o cota parte in schimbul primirii contractelor pe tava.
- COMUNA VÂLCELE, JUD.CĂLĂRAŞI
Apa curenta nu, canalizare nu,iar ca sa compenseze cumva aceste neajunsuri primarul le- a amenajat localnicilor un parc de 200.000 euro,in camp si poate fi catalogat cel mai linistit din Romania pentru ca este si cel mai izolat, cea mai apropiata localitate se afla la o distanta de 2 km. Banii pentru amenajarea parcului sunt veniti din bugetul statului , bani pentru amenajarea spatiilor verzi.
Ministerul mediului aloca anual incepand cu 2007 fonduri doar ca sa inmulteasca in hartii perimetrele verzi amenajate la nivelul Romaniei iar ca sa iasa bine in cifra s-au cheltuit pana acum cam 60 de milioane de euro, 382 de proiecte,241 de sate, 141 comune, in investitii in rape si ogase la margine de sat sau comuna, proiecte care le depasesc la numar pe cele de la oras.
Se stie insa ca Romania e tara comisioanelor, percepute indiferent cat de mica este investitia. Fara flagrant si autodenunturi facute de constructori, sunt greu de dovedit comisioanele grase. Micile ciupeli din amenajarile de la tara sunt trecute cu vederea de organele de ancheta, desi produc o risipa de sute de milioane de euro, cand sunt adunate la nivel national.
- COMUNA BALŞ , JUD.IAŞI
O investitie de 200.000 de euro pentru un parc European,( iluminat public pe baza de panouri solare, o fantana arteziana, un lac, si singurele care sa bucura de acest parc sunt ratele satului ce se scalda in lac.Zona este situata intr-o vale iar parcul se afla intr-un loc mlastinos.
Legislatia nu ii responsabilizeaza in nici un fel pe alesii locali, nici Curtea de Conturi nu poate interveni cat timp banii au acoperire in acte.
Avem de 5 ani o lege prin care sumele colectate din taxa de mediu platita la inmatricularea masinilor pot ajunge in cele mai fanteziste proiecte si nimeni nu se supara.
- COMUNA PĂDURENI, JUD.VASLUI
Oamenii dintr-o comuna Vasluiana cer de ani de zile canalizare insa au primit piscina, cand pe ulite balteste apa de ploaie caci lipseste si reteaua publica de alimentare cu apa. Costul bazei de agrement de 250.000 euro este suportat din bugetul primariei, proiectul a inceput din 2007. La 300 de mentri de central comunei sunt conditii de lumea a treia unde caruta este baza . Pe ulitele satului tot ce s-a putut face a fost amplasarea unor tuburi pentru canalizare, insa doar pentru decor, in imp ce primarul are in proiect o a doua piscina.
Civilizatia patrunde greu in satele romanesti , din 2800 de comune doar 550 au canalizare , adica putin peste o cincime, alimentate cu gaze sunt in jur de 310,aproape 7 milioane de personae stau in locuinte fara apa curenta,si se azeaza pe fantana de la poatra.
In ritmul actual se estimeaza ca prin anul 2100 vom ajunge la stadiul la care sunt Cehia sau Bulgaria, locuitorii de la tara s-au invata sa traiasca fara utilitati,in 2013 unii dintre ei nici macar nu stiu ce inseamna concret canalizarea si rateaza modernizarea desi Uniunea Europeana ne ajuta inca inainte de aderare acordandu-ne milioane de euro pentru asta.
- SAT TOLTIUR, JUD.CLUJ
In cadrul programelor de investitii in scolile de la tara,edilii si managemanetul au dus la decontari inutile. O scoala modernizata cu 250.000 euro,ascunsa intre dealuri, are tot ce trebuie de la toalete la Sali de clasa utilate,un singur lucru ii lipseste,elevii. Primarul a cerut banii, ministerul educatiei i-a acordat, insa dupa finalizarea constructiei acelasi minister a decis sa o inchida pentru ca in satul respective nu sunt decat 9 copii.
- COMUNA TULNICI , JUD.VRANCEA
Se regaseste cel mai longevin proiect de constructii din tara,amenajarea unui centru de informare turistica dureaza de mai bine de 2 decenii pe motiv ca nu sunt fonduri.
- COMUNA SILINDIA,JUD.ARAD
Localitate cu doar 800 de locuitori, va avea un centu de informare turistica cu bani europeni,chiar daca in zona nu exista obiective de vizitat sau macar locuri de cazare.
- COMUNA PRĂJESTI , JUD.BACĂU
O comuna foarte saraca a cheltuit 400.000 euro de la guvern pentru o mandrete de constructive pentru sediul primariei dupa modelul Muzeului Louvre.
De asemea sa regaseste si o gradina botanica cu plante exotice si mai are si un muzeu contruit cu 400.000 de lei cu bani de la bugeul local, in timp ce in comuna nu este nici asfalt si nici canalizare.
- COMUNA FINIŞ, BIHOR
O investitie de 600.000 de lei facuta in 2008 mai are mult pana la finish.Aici se construieste stadionul pe care Romania nu va avea probleme nici nu Spania, Brazilia sau Argentina iar arena in ppanta desi in plin santier poate intra in cartea recordurilor.
- ROSIA DE AMARADIA, GORJ
In 2005 au inceput alunecari serioase de teren rezultate in urma exploatarilor miniere, atunci au fost distruse zeci de gospodarii iar urmarile miscarii pamantului se vad si astazi.
Comuna are un teren sintetic la scoala, un stadion langa primarie si mai nou au inceput lucrarile la un al treilea inafara comunei.
Problemele SISTEMUL SANITAR
Un sistem de sanatate functioneaza simplu! Sau ar trebui sa o faca. Cetateanul plateste, pe langa impozite si alte dari, o cota parte din venit catre Casa de Asigurari de Sanatate iar banii ajunsi acolo ar trebui reinvestiti in acelasi sistem, spitalele sa fie echipate cu aparatura moderna si sa existe destul peronal medical.
Avem un sistem sanitar in care nimeni nu opreste scurgerile de bani, desi sunt demascate si dovedite an de an.
300.000.000 de euro, aceasta este suma care se duce anual in Romania pe internari false, decontari aberante, necontrolate si afaceri derulate intre institutii de stat si Casa de Asigurari de Sanatate in timp ce „Bolnavii mor cu zile in spitale, in vreme ce banii alocati lor dispar in gauri negre. Desi pentru un om care incepe goana dupa citostatice si se imprumuta pentru a da bani pe medicamente care ar trebui asigurate de stat pare greu de crezut, adevarul dureros este ca fondurile din bugetul asiguratilor sunt risipite dubios. „In sistemul sanitar de la noi sunt doua lumi, separate crunt de interese financiare: una e lumea bolnavilor care afla ca trebuie sa-si cumpere sanatatea daca vor sa mai traiasca, cealalta este a afacerilor derulate cu Casele de Asigurari de Sanatate, afaceri cu profituri uriase. E simplu: sunt aceiasi bani care nu ajung intr-o parte, pentru ca se duc in cealalta
Cel mai recent raport al Curtii de Conturi arata ca in 195 de spitale din toata tara au fost cheltuite sume colosale aberant, ilegal si nejustificat. Reprezentantii unitatilor medicale pun propriile interese mai presus de vietile oamenilor.Achizitiile sunt doar fonduri risipite prin contracte cu dedicatie pe aparatura nefolosita sau pe servicii paguboase.
Spitalul e partenerul ideal de afaceri pentru alesi locali si chiar demnitari. In lista firmelor abonate la contracte generoase cu unitatea medicala sunt societati in stransa legatura cu nume importante pe plan local: de la primari de comune, la alesi din Parlament au gasit portitele pentru a directiona anual catre conturi private milioane de lei.
- Romania este tara paradoxurilor: avem medici dar nu aveam aparaturi ori avem aparatura dar nu avem medici, problema cu care se confrunta o sectie de endocrinologie a Spitalului CFR din Iasi,proaspat modernizata.Pana nu demult cea mai mare problema din spitalele romanesti era lipsa aparaturii moderne.Acum in dulcele stil romanesc situatia s-a inversat, cu bani europeni , cu investitii de la buget sau sponsorizari multe spitale au reusit sa aduca conditiile la standarde moderne.Aparatura nu reuseste sa trateze singura pacientii astfel ne lovim de absenta specialistilor. O investitie de 250.000 euro s-a transformat intr-un muzeu , caci medici nu se regasesc.Cauzele lipsei personalului sunt generate de migratia masiva spre occident generata de trei elemenete: conditiile de munca, salarizarea corespunzatoare, agresivitatea mass-media.
- Povestea incepe undeva prin septembrie 2009. Ministrii PSD, printre care si cel al Sanatatii, demisionau in bloc de la conducerea Ministerului Santatatii.
Un context favorabil pentru ca oameni din PDL sa internvina. Conducerea Ministerul Sanatatii, la acea vreme finantatorul spitalului, fusese preluata de Adrian Videanu. Seful unitatii sanitare a refuzat timp de doua luni sa mai plateasca pentru serviciile de spalatorie, iar firma a cerut rezilierea. Adica cel mai bun moment ca afacerea sa fie preluata de cine trebuie.
In primvara lui 2010, desi aflat in plina criza financiara, spitalul decide sa anuleze un contractul cu firma care spala lengeria in spital cu 2 lei si 99 de bani pe kilogram, in schimbul unui parteneriat nou care a innoit si preturile: 3 lei si 20 de bani pe kilogram. O diferenta de pret de aproape 4 milioane de lei in ultimii patru ani, adica aproape 1 milion de euro.
Totul s-a facut in baza unei licitatii pe SEAP cu un singur participant si cu un caiet de sarcini restrictiv.Reprezentantii firmei la care actionar este fratele deputatului PDL de Neamt Marius
- In vara anului trecut un pacient a dat in judecata Spitalul din Targu-Mures, dupa ce i-au fost montate la Institutul de Transplant al unitatii trei stenturi coronariene pe care le-a platit cu 000 de euro.Barbatul nu a dorit sa accepte tipul de stenturi care existau in stocul unitatii medicale, pe motiv ca tot ce s-a adus in ultimii trei ani in depozit este de slaba calitate.
Instanta i-a dat dreptate pacientului, insa nimeni nu a facut o ancheta legat de cine furnizeaza spitalului stenturi proaste, desi vitale pentru bolnavii de inima.
Sase luni mai tarziu aflam ca achizitia de stenturi in spital face obiectul a doua scandaluri de proportii, iar la mijloc sunt sute de mii de euro, scurse din bugetul unitatii.
In primul caz Autoritatea pentru Monitorizarea Achizitiilor Publie a descoperit, in urma unei sesizari venita din interiorul spitalului, ca insusi seful comisiei de achizitii din spital a derulat contracte de sute de mii de euro, printr-o firma detinuta de mama acestuia.
Inspectorii Agentiei pentru Monitorizarea Achizitiilor publice sustin ca pentru a nu da de banuit seful de la achizitii, Ion Galatescu, a falsificat un document al Registrului Comertului stergand numele mamei din dreptul actionarului, trecand un nume fictiv pentru ca legea nu i-ar dat dreptul sa atribuie contracte rudelor.
Astfel numai in 2011 a castigat un contract pentru achizitia de stenturi, in valoare de 100.000 de euro.
- In aprilie 2011, Spitalul Clinic Municipal din Oradea, unde ministrul era la vremea aceea director medical, a semnat un contract de furnizare pentru legume si fructe pentru cantina cu o firma unde actionar este ginerele lui .
De altfel, societatea a castigat contracte de achizitii si cu spitalul din Baile Felix, chiar in perioada cand manager al unitatii medicale era fiul ministrului Ritli, cumnat al lui Pallag Csaba.
In 2010, descentralizarea a insemnat trecerea a 370 de spitale catre Consiliile Judetene, si in aceasta zona s-au transferat si interesele. Unitatile care au ramas in functiune sunt la mana autoritatilor locale, care le controleaza activitatea. Dupa descentralizare, nu mai poate tine o evidenta nationala a finantarilor catre spitale si nici a banilor cheltuiti pe achizitii.
Autostrazi-preturi nejustificate
De câte ori e mai scump un kilometru de autostradă din România față de Bulgaria si Polonia
Avem cele mai putine autostrazi din Europa, dar si cele mai scumpe astfel preţul unui kilometru de autostradă în România este mult mai mare decât în Bulgaria, potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei pentru piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi, dat publicităţii pe 28 aug 2013
În urma prelucrării datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de CNADNR, în România, preţul mediu al unui kilometru de autostradă construit în zona de şes este de 23,34 milioane lei/km, iar cel al unui kilometru de autostradă construit în zona de deal este de 20,87 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost.
„În cadrul analizei s-a constatat o variaţie semnificativă a preţurilor medii pe kilometrul de autostradă. Spre exemplu, la zonă de şes, în România, preţurile au variat în intervalul 2,68 milioane de euro (tronsonul Feteşti – Cernavodă) şi 11,61 milioane de euro (varianta de ocolire Piteşti), în Bulgaria între 2 milioane de euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) şi 2,8 milioane de euro (Hemus – Sofia şi Yana), iar în Polonia între 4,6 milioane de euro (Zgorzelec – Krzyżowa) şi 12,4 milioane de euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, relevă datele raportului.
Prin urmare, conform CC, în România, variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este cea mai mare (45,86%), faţă de Polonia (36,42%) şi Bulgaria (14,22%). Comparativ cu Bulgaria, preţul mediu/kilometru de autostradă construit în zonă de şes este de aproape trei ori mai mare.
În urma anchetei sectoriale privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor contractante să evite încheierea de acte adiţionale la contractele iniţiale, întrucât a constatat că există situaţii în care, prin semnarea acestui tip de documente, câştigătorul licitaţiei (cel care oferă cel mai mic preţ) negociază direct cu autoritatea contractantă o nouă valoare a lucrării. Această valoare poate deveni mai mare decât cea a ofertelor depuse iniţial de concurenţii săi, a explicat Consiliul Concurenţei.
Potrivit sursei citate, în perioada iunie 2010 – iunie 2011, pentru 96 de contracte de execuţie de lucrări de construcţii de drumuri şi de servicii, au fost încheiate 203 de acte adiţionale, din care 23 au fost modificate din punct de vedere al valorii contractelor.
Din cele 23 de contracte cu valoare modificată, pentru opt contracte valoarea iniţială a fost mărită cu aproape 50%, pentru alte opt contracte valoarea iniţială a crescut între 10% – 30%, iar două contracte de lucrări au suferit modificări de peste 50% din valoarea iniţială.
Analiza realizată de Consiliul Concurenţei indică faptul că piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri este o piaţă slab concentrată, pe aceasta fiind active aproximativ 640 de companii.
„Asocierile între companii în vederea participării la licitaţii, precum şi prezenţa unei companii în două sau mai multe asocieri, pentru a participa la licitaţii ce se desfăşoară în acelaşi timp, sunt frecvente şi reprezintă caracteristici ale acestei pieţe. Deşi legale conform legislaţiei privind achiziţiile publice, din punct de vedere al concurenţei acestea creează suspiciuni privind schimbul de informaţii sensibile între participanţi şi limitează posibilitatea părţilor de a concura una cu cealaltă sau cu terţi în calitate de companii independente’, mai precizează raportul.
În vederea asigurării unei concurenţe reale în cadrul unei licitaţii, Consiliul Concurenţei consideră necesară limitarea interacţiunii între ofertanţi şi evitarea organizării simultane a licitaţiilor cu acelaşi obiect (aşa cum s-a întâmplat în cazul celor şase licitaţii corespunzătoare celor şase sectoare organizate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru atribuirea contractelor-cadru de asfaltare a străzilor).
Pe de altă parte, implicarea companiilor în mai multe contracte de lucrări de construcţii de drumuri în acelaşi timp, fără a dispune în mod real de resursele necesare, poate conduce la disfuncţionalităţi ale pieţei, prin întârzieri în executarea lucrărilor şi implicit, creşterea costurilor acestora.
Studiul autorităţii de concurenţă arată că termenele de execuţie a lucrărilor din România au fost depăşite la majoritatea tronsoanelor de autostradă cu mai mult de 12 luni. Conform aceluiaşi raport al Curţii Europene de Conturi, proiectele de infrastructură derulate în ţările incluse în analiză au înregistrat depăşiri de termen, în medie cu nouă luni, ceea ce reprezintă 41% din termenul planificat iniţial.
În perioada 2007 – 2011, marja medie a profitului obţinut în sector a fost de 7%, respectiv de aproximativ 8% pentru constructorii români, şi de 4% pentru cei străini.
Raportul Consiliului Concurenţei menţionează faptul că, deşi obligatorie, publicarea în anunţurile de participare a valorii estimate a contractelor de lucrări de construcţii de drumuri poate influenţa/afecta formarea preţului. Cunoaşterea acestora poate conduce la elaborarea unor oferte financiare care nu reflectă costurile reale şi performanţele economice ale companiilor, ci tind să se alinieze la aceste valori estimate.