Deşi asistăm la explozia preţurilor, la creşterea dobânzilor, guvernul, Iohannis, Isărescu, BNR beneficiază încă de linişte. Isărescu şi-a asigurat liniştea prin stabilitatea cursului de schimb, un indicator la care lumea se uită mai mult decât la creşterea dobânzilor.
În spatele acestei linişti se acumulează întrebări pentru care nu s-au dat explicaţii/răspunsuri.
De ce cresc prețurile fără oprire? Realitatea economică a României în 2025
România se confruntă în continuare cu o creștere accelerată a prețurilor, iar consumatorii resimt din ce în ce mai acut efectele inflației. Oamenii nu mai analizează statistici, ci se uită direct la prețurile de la raft, la facturile de utilități și la costurile carburanților. De ce am ajuns aici și cine sunt principalii factori care influențează această situație?
1. Prețurile la energie și gaze: avem resurse, dar plătim mai mult
Deși România dispune de resurse naturale considerabile, facturile la gaze și energie continuă să crească. Prețurile sunt plafonate, dar chiar și așa, oamenii simt o povară financiară greu de suportat. O parte din explicație este legată de liberalizarea pieței și de faptul că furnizorii sunt companii străine, care impun tarife ridicate.
2. Combustibilii scumpi: taxe și influențe externe
Benzina și motorina au ajuns la prețuri record, iar predicțiile pentru toamnă nu sunt deloc optimiste. Cu peste 60% din prețul carburantului reprezentat de taxe, românii resimt direct impactul creșterilor. Situația geopolitică, politica fiscală a statului și dependența de importuri mențin prețurile ridicate.
3. Agricultura sufocată de inputuri scumpe și lipsa de susținere
Fermierii români se plâng că inputurile au ajuns la prețuri exorbitante, în timp ce producția lor nu este susținută. Legumele și fructele românești sunt greu de găsit în supermarketuri, fiind preferate produsele importate din Polonia sau alte state. Sistemul de distribuție favorizează companiile mari, iar producătorii autohtoni nu au sprijin pentru a concura pe piață.
4. Zootehnia românească în declin: importăm carne, deși am putea produce
Fermele de animale dispar treptat, iar România a ajuns să importe cantități uriașe de carne de porc. Lipsa subvențiilor competitive și politicile comerciale care favorizează importurile au dus la prăbușirea zootehniei românești. Fermierii sunt nevoiți să vândă cerealele direct de pe câmp, deoarece nu există o piață internă stabilă.
5. Creșterea dobânzilor: povara creditelor
Mulți români care au luat credite în perioade cu dobânzi mici se confruntă acum cu rate impovarătoare. ROBOR a crescut semnificativ, iar Banca Națională a adoptat politici menite să combată inflația, dar care, în realitate, au dus la dificultăți financiare pentru populație și companii.
6. Forța de muncă, o problemă tot mai mare
Tot mai mulți angajatori se plâng de lipsa muncitorilor români, fiind nevoiți să aducă lucrători din Asia. Taxele mari pe muncă determină multe firme să adopte metode alternative de plată, ceea ce afectează bugetul de stat.
7. Unde se duc taxele plătite de români?
Antreprenorii sunt exasperați de povara fiscală. Mulți dintre ei plătesc taxe la timp, fără să vadă vreo recunoaștere din partea statului. Controalele vin rapid dacă există întârzieri, dar transparența cu privire la cheltuirea banilor publici rămâne o mare necunoscută.
8. Poziția României pe plan geopolitic
România pare prinsă între marile puteri, fără să obțină avantaje clare din actualul context geopolitic. Deși în 2025 PIB-ul țării a atins un nivel record, acest lucru nu se reflectă în bunăstarea populației. Inflația ridicată, dobânzile mari și prețurile explodate pun presiune pe români, iar speranța că lucrurile se vor îmbunătăți rămâne tot mai slabă.
Pe măsură ce se apropie toamna, românii se pregătesc pentru facturi și prețuri tot mai mari, într-un context economic tot mai greu de gestionat. Rămâne de văzut dacă guvernul va lua măsuri pentru a stopa această tendință sau dacă povara va fi din nou pusă pe umerii cetățenilor.