Accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre cele mai grave afecțiuni medicale ale timpului nostru, ocupând poziția de a doua cauză principală de dizabilitate la scară mondială. Statisticile sunt alarmante: anual, aproximativ cincisprezece milioane de persoane sunt diagnosticate cu accident vascular cerebral, iar o treime din aceste cazuri au rezultate fatale. În același timp, încă o treime a supraviețuitorilor dezvoltă complicații permanente care afectează calitatea vieții pe termen lung.
În Statele Unite, accidentul vascular cerebral se clasează ca a cincea cauză de deces, iar perspectivele nu sunt optimiste. Deși incidența acestei afecțiuni scade în țările dezvoltate datorită unor măsuri de prevenție mai bune și accesului mai bun la servicii medicale, situația este inversă în regiunile în curs de dezvoltare. Estimările experților sugerează că mortalitatea din cauza accidentelor vasculare cerebrale va crește semnificativ în următoarele două decenii în America Latină, Africa sub-sahariană și Orientul Mijlociu.
Deși accidentul vascular cerebral poate afecta persoane de orice vârstă, incluzând și copiii, este mult mai frecvent după vârsta de șaizeci de ani. Cu toate acestea, nu ar trebui să neglijezi semnele de alarmă indiferent de vârstă, deoarece intervenția rapidă poate face diferența între recuperare completă și invaliditate permanentă.
Ce se întâmplă de fapt în corpul unei persoane cu accident vascular cerebral
Un accident vascular cerebral apare atunci când fluxul sangvin către creier este întrerupt brusc, privând celulele cerebrale de oxigenul vital. Fără oxigen, celulele creierului încep să moară în doar câteva minute. Persoanele care supraviețuiesc pot pierde amintiri sau abilități funcționale care se localizau în regiunile creierului afectate.
Există două categorii principale de accident vascular cerebral, fiecare cu mecanisme și consecințe diferite. Accidentul vascular cerebral hemoragic apare atunci când un vas sangvin este deteriorat și sângele se scurge în țesuturile cerebrale. Acest lucru se poate întâmpla din cauza unui anevrism cerebral care se rupe, creând o presiune destructivă în creier. Hemoragia intracerebrală referă la situația în care sângele curg direct în țesutul cerebral, ucigând celulele pe contact.
În unele cazuri, hemoragia cerebrală apare din cauza unei malformații genetice a arterelor și venelor din sistemul nervos central, cunoscută sub numele de malformație arteriovenoasă. Dacă diagnosticată corect, această condiție poate fi tratată înainte ca un accident vascular cerebral să se dezvolte.
Hemoragia subarachnoidă este un alt tip care apare atunci când sângele se scurge în spațiul dintre creier și membranele care îl înconjoară. Aceasta este cauzată de obicei de un anevrism rupt, dar poate apărea și ca urmare a unor traumatisme la cap severe sau a utilizării pe termen lung a medicamentelor care diluează sângele.
Accidentul vascular cerebral ischemic, pe de altă parte, este cauzat de un blocaj sau un cheag de sânge care reduce sau oprește alimentarea cu sânge a creierului. Acesta este tipul cel mai frecvent, reprezentând aproximativ optzeci la sută din toate cazurile. Un cheag de sânge se poate forma din placa arterială ruptă în orice loc al sistemului circulator. Dacă această masă se deplasează și ajunge într-un vas cerebral prea mic pentru a o lăsa să treacă, rămâne blocată, producând ce se numește accident vascular cerebral embolic.
Accidentul vascular cerebral trombotic se referă la formarea unui cheag direct în interiorul arterelor care alimentează creierul. Un atac ischemic tranzitor, cunoscut și sub denumirea de mini-accident vascular cerebral, este o blocare temporară care nu provoacă daune pe termen lung, simptomele disparând în câteva minute. Cu toate acestea, aceasta este adesea un precursor al unui accident vascular cerebral ischemic complet, deci trebuie să ceri imediat consultație medicală dacă crezi că ai experimentat un episod de acest fel.
Factorii de risc care cresc probabilitatea unui accident vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral poate surveni fără avertisment la oricine, dar anumite factori de risc cresc semnificativ probabilitatea. Riscul crește dramatic cu vârsta, dar și alți factori joacă roluri importante. Alcoolul și consumul de substanțe precum cocaina sau metamfetamina sunt factori de risc semnificativi. Bolile cardiovasculare, inclusiv ateroscleroza, sunt strâns legate de accident vascular cerebral, la fel ca și colesterolul ridicat cronic și diabetul.
Genetica și ereditatea joacă un rol important, așa cum și hipertensiunea arterială, care este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili. Utilizarea pe termen lung a anumitor medicamente, inclusiv medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, poate crește riscul. Obezitatea și o dietă deficitară sunt factori de risc majori, precum și sedentarismul și fumatul.
Alte condiții medicale care cresc riscul includ boala celulelor secera, stresul cronic și depresia. Rasa și originea etnică joacă, de asemenea, un rol: în America de Nord, persoanele de origine africană și americani nativi au un risc mai mare comparativ cu alte grupuri etnice. Interesant, la persoanele sub șaizeci de ani, bărbații sunt mai predispuși decât femeile să sufere un accident vascular cerebral, dar femeile au rate de mortalitate mai mari din cauza acestuia.
Semnele pe care trebuie să le recunoști cu prioritate
Simptomele unui accident vascular cerebral variază în funcție de zona creierului afectată. A cunoaște aceste semne de alarmă poate face diferența între o recuperare completă și o invaliditate permanentă, iar recunoașterea rapidă a simptomelor este crucială pentru a obține tratament medical urgent.
Durerea bruscă pe o parte a feței, a unui braț, a unui picior sau a pieptului, fără o cauză aparentă, poate semnala un accident vascular cerebral. Femeile sunt mai susceptibile să experimenteze simptome atipice, deci este important să nu ignori nici o durere neexplicată.
Dificultatea bruscă de a vedea clar, inclusiv vederea încețoșată, vederea dublă sau incapacitatea de a fixa ochii pe un obiect, sunt semne de alarmă importante. Aceste schimbări pot apărea într-un singur ochi sau în ambii, iar orice modificare bruscă a vederii necesită atenție medicală imediată.
Problemele de respirație sau de înghițire pot apărea mai des la femei și necesită o atenție specială. Alte simptome atipice care apar mai frecvent la femei includ leșinuri, iritabilitate extremă, halucinații, greață sau vărsături, dureri bruste și chiar convulsii sau sughițuri persistent.
Tremuratul mâinilor este un simptom mai neobișnuit, dar confirmat al accidentului vascular cerebral. Pierderea echilibrului și ameții bruste sunt, de asemenea, semne care necesită intervenție medicală urgentă. Toate aceste simptome necesită o evaluare medicală urgentă pentru a determina cauza și a iniția tratament adecvat cât mai rapid posibil.
