După mai bine de două luni de căutări febrile, care au mobilizat sute de forțe de ordine atât în țară, cât și peste hotare, misterul dispariției lui Emil Gânj a fost parțial descifrat. Polițiștii au reușit să identifice locul în care criminalul fugar și-a improvizat un refugiu demn de scenariile de film, folosind tehnici de camuflaj militar pentru a rămâne de negăsit.
Criminalul, care a îngrozit România pe 8 iulie 2025, când și-a ucis fosta iubită și apoi i-a incendiat trupul, a reușit să fenteze autoritățile folosindu-se de o rețea complexă de tuneluri și de un plan de supraviețuire extrem de riguros.
Tunelurile lui Ceaușescu, „casa” celui mai căutat criminal
Conform publicației Gândul, anchetatorii au început să ia în calcul varianta unui refugiu subteran după ce toate pistele de la suprafață s-au dovedit a fi fundături. Atenția polițiștilor s-a îndreptat către vestigiile perioadei comuniste: tunelurile subterane construite din ordinul lui Nicolae Ceaușescu.
În cadrul acestor verificări, autoritățile au descoperit un punct strategic incredibil:
- Tunelul mascat: O intrare improvizată, ascunsă sub mărăciniș des și vegetație sălbatică.
- Groapa adâncă: Un spațiu locativ săpat în pământ, unde criminalul își petrecea majoritatea timpului pentru a evita scanările termice sau detectarea vizuală.
- Probele ADN: La fața locului au fost găsite vase murdare cu resturi de mâncare. Analizele de laborator au confirmat oficial: amprenta genetică aparține lui Emil Gânj.
Rețeaua de sprijin: Ar fi fost ajutat de grupuri de nomazi
Un aspect șocant al anchetei vizează modul în care fugarul a reușit să supraviețuiască atâta timp fără a fi văzut în localități. Există suspiciuni rezonabile că Emil Gânj nu a acționat singur în perioada de fugă. Anchetatorii cred că acesta ar fi fost sprijinit de grupuri de nomazi care tranzitează frecvent zonele respective.
Aceștia i-ar fi furnizat nu doar alimente și resurse de bază, ci și informații prețioase despre mișcările trupelor de poliție din zonă. Sprijinul logistic primit i-a permis criminalului să rămână cu un pas înaintea legii, transformând o zonă geografică dificilă într-o fortăreață personală.
Un profil de o cruzime rară
Emil Gânj nu este la prima abatere de o asemenea gravitate. Acesta este un recidivist cu un trecut violent, având deja la activ o condamnare pentru omor. Faptul că a reușit să comită o a doua crimă cu un mod de operare atât de brutal — uciderea și apoi incendierea victimei — l-a plasat imediat în vârful listei celor mai periculoși infractori din România.
Descoperirea ascunzătorii este un pas uriaș în anchetă, demonstrând că cercul se strânge în jurul fugarului. Autoritățile sunt acum în alertă maximă, monitorizând toate ieșirile din rețeaua subterană și verificând rutele de deplasare ale grupurilor care l-ar fi putut ajuta.
