Uniunea Europeană a condamnat ferm pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian al României și a convocat reprezentantul diplomatic al Moscovei la Bruxelles. Oficialii europeni consideră că incidentele reprezintă o încălcare intenționată a teritoriului unui stat membru și o amenințare directă la adresa securității cetățenilor europeni.
Reacția Bruxellesului vine după mai multe incidente aeriene înregistrate în România, țară aflată la frontiera estică a Uniunii Europene și a NATO. În numai câteva zile, avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române au interceptat și doborât mai multe drone despre care autoritățile au stabilit că erau de origine rusească. Reprezentantul Moscovei, convocat la Bruxelles Uniunea Europeană
l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Federației Ruse la Bruxelles, în semn de protest față de pătrunderea dronelor în spațiul aerian românesc. Un purtător de cuvânt al șefei diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că reprezentantului Moscovei i-a fost transmisă condamnarea fermă a incidentelor.
„Am transmis condamnarea fermă a încălcării intenţionate a spaţiului aerian al României de către drone ruseşti”, a declarat marţi un purtător de cuvânt al şefei diplomaţiei UE, Kaja Kallas. Bruxellesul consideră că pătrunderea repetată a unor aparate de zbor rusești pe teritoriul unui stat membru nu poate fi tratată drept un simplu incident izolat.
Potrivit reprezentanților Uniunii Europene, acțiunile Rusiei constituie un gest imprudent și o escaladare gravă a tensiunilor din regiune. UE: Incidentele amenință securitatea cetățenilor europeni Oficialii europeni au avertizat că astfel de încălcări ale spațiului aerian pun în pericol nu doar România, ci și securitatea întregii Uniuni Europene.
„Acest act imprudent este o escaladare gravă, foarte gravă din partea Rusiei și amenință securitatea cetățenilor UE, stabilitatea regională și pacea internațională”, a transmis purtătorul de cuvânt al șefei diplomației europene. România are o frontieră de aproximativ 600 de kilometri cu Ucraina, iar apropierea de zonele atacate constant de armata rusă a dus, în ultimii ani, la mai multe incidente în apropierea graniței.
Fragmente de drone au fost descoperite în repetate rânduri pe teritoriul românesc, în special în localitățile din județul Tulcea, aflate în apropierea porturilor ucrainene de la Dunăre. Situația s-a agravat după ce dronele au început să pătrundă mai adânc în spațiul aerian național, determinând autoritățile române să adopte măsuri militare mai ferme. Mai multe drone au fost doborâte de avioanele F-16 În decurs de trei zile, piloții români au doborât trei drone care au pătruns în spațiul aerian al țării.
Una dintre interceptări a avut loc în zona Sulina–Chilia, deasupra Mării Negre, după ce aparatul de zbor a fost detectat de sistemele radar. Avioanele F-16 au fost ridicate de la sol pentru supravegherea și protejarea spațiului aerian, iar piloții au primit aprobarea de a neutraliza dronele considerate periculoase. Autoritățile române au anunțat că cel puțin unul dintre aparatele doborâte a fost identificat drept o dronă de tip Shahed, model utilizat în mod frecvent de forțele ruse pentru atacurile desfășurate asupra Ucrainei.
După incidente, ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, iar România a decis expulzarea unui diplomat rus. Moscova a respins acuzațiile și a avertizat că ar putea adopta măsuri de răspuns. Kaja Kallas propune noi sancțiuni împotriva Rusiei Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a propus statelor membre ale Uniunii Europene adoptarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Federației Ruse. Noile măsuri ar urma să fie introduse ca răspuns la incursiunile dronelor în spațiul aerian al României, dar și în urma unui atac rusesc care a avariat consulatul onorific al Letoniei din estul Ucrainei. Propunerea trebuie analizată și aprobată de statele membre ale Uniunii Europene.
„România și Letonia au parte de solidaritatea și sprijinul nostru deplin”, a transmis purtătorul de cuvânt al șefei diplomației europene. Uniunea Europeană a mai condamnat în trecut incidentele în care drone rusești au ajuns pe teritoriul României. În luna mai 2026, Bruxellesul și-a exprimat solidaritatea cu România după ce o dronă care transporta explozibil a lovit o clădire rezidențială din Galați. România își întărește apărarea aeriană Incidentele din ultimele zile au determinat autoritățile române să intensifice monitorizarea spațiului aerian, în special în apropierea graniței cu Ucraina și în zona litoralului Mării Negre.
Sistemele radar urmăresc permanent deplasarea aparatelor de zbor, iar aeronavele militare pot fi ridicate de la sol imediat după identificarea unei posibile amenințări. România și alte state de pe flancul estic al NATO au investit în sisteme suplimentare de apărare împotriva dronelor, pe fondul riscului tot mai mare ca războiul din Ucraina să producă incidente dincolo de frontierele acestei țări.
Autoritățile de la București au precizat că România nu dorește să fie atrasă în conflict, însă va continua să își apere suveranitatea și integritatea teritorială. Incursiunile repetate au fost descrise de oficialii români și europeni drept acțiuni inacceptabile, care testează capacitatea de reacție a statelor NATO și sporesc tensiunile în regiunea Mării Negre.
Reacția Bruxellesului vine după mai multe incidente aeriene înregistrate în România, țară aflată la frontiera estică a Uniunii Europene și a NATO. În numai câteva zile, avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române au interceptat și doborât mai multe drone despre care autoritățile au stabilit că erau de origine rusească. Reprezentantul Moscovei, convocat la Bruxelles Uniunea Europeană
l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Federației Ruse la Bruxelles, în semn de protest față de pătrunderea dronelor în spațiul aerian românesc. Un purtător de cuvânt al șefei diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că reprezentantului Moscovei i-a fost transmisă condamnarea fermă a incidentelor.
„Am transmis condamnarea fermă a încălcării intenţionate a spaţiului aerian al României de către drone ruseşti”, a declarat marţi un purtător de cuvânt al şefei diplomaţiei UE, Kaja Kallas. Bruxellesul consideră că pătrunderea repetată a unor aparate de zbor rusești pe teritoriul unui stat membru nu poate fi tratată drept un simplu incident izolat.
Potrivit reprezentanților Uniunii Europene, acțiunile Rusiei constituie un gest imprudent și o escaladare gravă a tensiunilor din regiune. UE: Incidentele amenință securitatea cetățenilor europeni Oficialii europeni au avertizat că astfel de încălcări ale spațiului aerian pun în pericol nu doar România, ci și securitatea întregii Uniuni Europene.
„Acest act imprudent este o escaladare gravă, foarte gravă din partea Rusiei și amenință securitatea cetățenilor UE, stabilitatea regională și pacea internațională”, a transmis purtătorul de cuvânt al șefei diplomației europene. România are o frontieră de aproximativ 600 de kilometri cu Ucraina, iar apropierea de zonele atacate constant de armata rusă a dus, în ultimii ani, la mai multe incidente în apropierea graniței.
Fragmente de drone au fost descoperite în repetate rânduri pe teritoriul românesc, în special în localitățile din județul Tulcea, aflate în apropierea porturilor ucrainene de la Dunăre. Situația s-a agravat după ce dronele au început să pătrundă mai adânc în spațiul aerian național, determinând autoritățile române să adopte măsuri militare mai ferme. Mai multe drone au fost doborâte de avioanele F-16 În decurs de trei zile, piloții români au doborât trei drone care au pătruns în spațiul aerian al țării.
Una dintre interceptări a avut loc în zona Sulina–Chilia, deasupra Mării Negre, după ce aparatul de zbor a fost detectat de sistemele radar. Avioanele F-16 au fost ridicate de la sol pentru supravegherea și protejarea spațiului aerian, iar piloții au primit aprobarea de a neutraliza dronele considerate periculoase. Autoritățile române au anunțat că cel puțin unul dintre aparatele doborâte a fost identificat drept o dronă de tip Shahed, model utilizat în mod frecvent de forțele ruse pentru atacurile desfășurate asupra Ucrainei.
După incidente, ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, iar România a decis expulzarea unui diplomat rus. Moscova a respins acuzațiile și a avertizat că ar putea adopta măsuri de răspuns. Kaja Kallas propune noi sancțiuni împotriva Rusiei Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a propus statelor membre ale Uniunii Europene adoptarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Federației Ruse. Noile măsuri ar urma să fie introduse ca răspuns la incursiunile dronelor în spațiul aerian al României, dar și în urma unui atac rusesc care a avariat consulatul onorific al Letoniei din estul Ucrainei. Propunerea trebuie analizată și aprobată de statele membre ale Uniunii Europene.
„România și Letonia au parte de solidaritatea și sprijinul nostru deplin”, a transmis purtătorul de cuvânt al șefei diplomației europene. Uniunea Europeană a mai condamnat în trecut incidentele în care drone rusești au ajuns pe teritoriul României. În luna mai 2026, Bruxellesul și-a exprimat solidaritatea cu România după ce o dronă care transporta explozibil a lovit o clădire rezidențială din Galați. România își întărește apărarea aeriană Incidentele din ultimele zile au determinat autoritățile române să intensifice monitorizarea spațiului aerian, în special în apropierea graniței cu Ucraina și în zona litoralului Mării Negre.
Sistemele radar urmăresc permanent deplasarea aparatelor de zbor, iar aeronavele militare pot fi ridicate de la sol imediat după identificarea unei posibile amenințări. România și alte state de pe flancul estic al NATO au investit în sisteme suplimentare de apărare împotriva dronelor, pe fondul riscului tot mai mare ca războiul din Ucraina să producă incidente dincolo de frontierele acestei țări.
Autoritățile de la București au precizat că România nu dorește să fie atrasă în conflict, însă va continua să își apere suveranitatea și integritatea teritorială. Incursiunile repetate au fost descrise de oficialii români și europeni drept acțiuni inacceptabile, care testează capacitatea de reacție a statelor NATO și sporesc tensiunile în regiunea Mării Negre.