Fostul premier Viorica Dăncilă a declarat că, în 2019, a purtat o convorbire telefonică cu Angela Merkel în care cancelarul german ar fi cerut sprijin pentru includerea proiectului Nord Stream 2 pe agenda Consiliului. Potrivit celor relatate de Dăncilă, ea ar fi respins solicitarea, invocândinteresele de securitate ale Românieiși importanța relațiilor cu partenerii strategici.
Contextul apelului şi poziţia Vioricăi Dăncilă
Fostul premier afirmă că discuţia a avut loc în perioada în care se afla la Strasbourg, iar apelul telefonic a venit la scurt timp după ce i s-a comunicat că Angela Merkel doreşte să vorbească direct cu ea. Dăncilă susţine că, în timpul convorbirii, i s-ar fi cerut să susţină promovarea proiectului Nord Stream 2 în forurile europene.
În replică, Dăncilă spune că a refuzat solicitarea. Ea a motivat acest refuz prin considerente de securitate naţională şi prin faptul că România are obligaţii şi parteneri strategici pentru care astfel de proiecte ridică semne de întrebare. Această poziţie, prezentată public de fostul premier, pune accent peprotejarea intereselor naţionaleîn faţa unor iniţiative energetice care implică relaţii cu Federaţia Rusă.
Un dialog descris ca fiind tensionat
Sursele prezentate de Viorica Dăncilă vorbesc despre un dialog pe alocuri tensionat între cele două figuri politice, situaţie care reflectă şi divergentele mai largi din cadrul Uniunii Europene legate de politica energetică şi de securitatea aprovizionării cu gaze. Întrebările privind influenţa proiectelor energetice asupra relaţiilor externe ale statelor membre şi asupra arhitecturii de securitate regională rămân de actualitate.
Nord Stream 2, ca proiect destinat transportului de gaze naturale către Germania, a generat încă de la început dezbateri aprinse la nivel european. Declaraţia fostului prim-ministru român reînvie discuţiile despre modul în care statele membre sunt solicitate să ia poziţii sau să susţină iniţiative transnaţionale, şi despre echilibrul dintre interesele economice şi cele de securitate.
Reacţiile politicela astfel de afirmaţii pot varia: de la susţinere faţă de o abordare prudente în materie de securitate energetică, până la critici privind oportunitatea sau caracterul politic al dezvăluirilor. Această relatare, venită din partea unei persoane care a ocupat funcţia de prim-ministru, adaugă un strat de publicitate şi de atenţie mediatică asupra evenimentelor petrecute în 2019.
Faptul că asemenea solicitări ar fi fost făcute în convorbiri bilaterale ridică discuţii despre practica dialogului diplomatic discret şi despre modul în care deciziile privind energia sunt negociate între capitale. Această poveste rămâne parte din dosarul mai larg al dezbaterilor privind politica energetică europeană şi al relaţiilor externe ale statelor membre.