Eugen Tomac, europarlamentar și fost președinte al Partidului Mișcarea Populară, se numără printre favoriții politici pentru a conduce viitorul Guvern, conform surselor din interiorul coaliției. Decizia finală asupra nominalizării depinde de președintele Nicușor Dan și de votul din Parlament. Tomac deține dublu cetățenie, moldovenească și română, și activează în structurile UE pe dosare legate de diaspora, educație și relațiile cu Republica Moldova.
Ascensiunea lui Tomac în politica română s-a construit în jurul reprezentării intereselor diasporei și colaborării cu fostul președinte Traian Băsescu. La doar 26 de ani, a fost consilier prezidențial la Cotroceni, rolul care i-a deschis porțile carieristice. Această poziție l-a ajutat să câștige ulterior încrederea electoratului din afara țării, devenit apoi una dintre bazele electorale ale PMP.
S-a născut în 1981 în satul Babele din sudul Basarabiei, pe atunci teritoriu sovietic. A venit în România la 16 ani pe o bursă de stat și a studiat Istoria la Universitatea din București. Înainte de a intra în politică, a lucrat redactor la revista Magazin Istoric și a fost angajat al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, structură a Ministerului Afacerilor Externe dedicată românilor din diaspora.
Cariera parlamentară a lui Tomac s-a desfășurat pe două nivele. La nivel național, a fost deputat în Parlamentul României între 2012 și 2019, cu scoruri electorale foarte mari în diaspora, zone în care a construit o bază politică solidă. A fost implicat direct în fondarea Partidului Mișcarea Populară și a ajuns să conducă această formațiune politică. Din 2019, ocupă un mandat de europarlamentar și se află deja la al doilea termen în această calitate.
Activitatea în Bruxelles și responsabilitățile către diaspora
În Parlamentul European, Tomac activează în mai multe comisii cu competențe în cultură, educație, ocuparea forței de muncă și relațiile instituționale dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Această diversitate de domenii reflectă o carieră concentrată pe aspecte sociale și pe legăturile cu spațiul post-sovietic. Din anul 2025, a acceptat și funcția de consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, cu responsabilități specifice pe relația cu românii care trăiesc în afara granițelor țării.
Nominalizarea sa pentru funcția de premier intră în scenariul de negocieri post-electorale, în care ponderea factorilor precum reprezentarea regională și afinitatea cu electoratul diasporei devin criterii de selecție. Decizia finală asupra unui eventual mandat de prim-ministru aparține exclusiv președintelui și majorității parlamentare. Negocierile care vor stabili componența viitorului Guvern sunt încă în derulare.
