sâmbătă, aprilie 20G2G - Get 2 Gether

FARMACIA NATURII – REMEDII NATURALE CU FLORILE PRIMĂVERII

Primele zile din martie înseamnă și o întreagă sărbătorire a naturii: mărțișorul, babele, ziua femeii sau cei patruzeci de sfinți dar și o sărbătorire a tuturor plantelor de leac care acum se pot culege și prepara pentru farmacia verde din gospodării precum ghiocelul, toporașul sau ciuboțica-cucului.

TOPORAȘUL

Este printre primele plante care răsar primăvara, imediat ce soarele “cu dinți” al iernii începe să fie mai prietenos. Bucuros de viață, Toporașul crește din câmpie și până aproape de vârf de munte, împodobind lumea cu florile lui delicate și mov. În ce privește mirosul, violetele însoțesc toate marile povești de iubire, datorită miresmei lor. Numite și Tămâioare, florile se purtau, în vremurile ceva mai romantice decât cele de astăzi, legate cu panglici subțiri, de mătase, la pălării și la brâu. Dar parfumul și frumusețea sunt doar câteva din darurile hărăzite acestei plante, de Creator. Toate părțile făpturiii delicate și înmiresmate a Toporașilor – florile, rădăcina și frunzele – au puteri magice, care vindecă o grămadă de boli. Și asta, nu doar de ieri, de azi. Încă de pe vremea dacilor, tămâioarele erau folosite drept leac contra bolilor de piept, a tusei și a rănilor.

Recoltare: florile de Toporași, împreună cu frunzele, fără pețiol (piciorușul care le leagă de tulpină) se culeg pe timp frumos, după ce s-a ridicat roua. Rădăcinile se recoltează primăvara, devreme sau toamna. Toate părțile plantei se usucă la umbra, în strat subțire, răspândite pe hârtie.

TRATAMENTE INTERNE

Bronșită

Peste o lingură de plantă uscată se toarnă o cană cu apă clocotită. Se lasă la infuzat, în vasul acoperit, timp de 15 minute. Se strecoară și se îndulcește cu miere. Se bea o cană, împărțită în două porții, una dimineața și alta seara.

Laringită

Într-un recipient de sticlă de culoare închisă se pun flori de violete și vodcă, în proporție de 1:10. Se lasă la macerat într-un loc răcoros și întunecos timp de zece zile, după care se strecoară. Se adminstrează câte zece picături, de trei ori pe zi, înaintea meselor principale, timp de șapte zile.

Tuse convulsivă

1 Peste două lingurițe de flori de violete uscate se toarnă 250 ml apă clocotită. Se pune la fiert, se dă într-un clocot, se trage de pe foc, se acoperă și se lasă la infuzat timp de o jumătate de oră. Se administrează decoctul strecurat, câte două ceșcuțe pe zi, după mesele principale. Este indicat să se adauge o linguriță de miere. Tratamentul se face șapte zile.

2 Peste 50 g de plantă mărunțită (frunze, flori și tulpină) se toarnă o cană de apă clocotită. Se acoperă și se lasă la infuzat timp de 24 de ore. Se strecoară și se adaugă 200 g zahăr. Se administrează câte o linguriță de sirop, de patru ori pe zi, după masă, timp de zece zile.

Stări nervoase, insomnie, migrene

1 Peste două lingurițe uscate și bine mărunțite se toarnă o cană cu apă clocotită. Se acoperă și se lasă la infuzat timp de opt ore. Se administrează câte o lingură, înaintea meselor principale ale zilei. Durata tratamentului este de două săptămâni. Se face o pauză de o săptămână, după care se poate relua.

2 Peste o lingură de flori și frunze tocate de toporași se toarnă o cană cu apă clocotită. Se acoperă și se lasă la infuzat timp de două ore. Se administrează câte un sfert de cană, de trei ori pe zi, la o oră dupa mesele principale ale zilei. Dacă pe parcursul zilei apare o stare pronunțată de somnolență, se reduce cantitatea la două doze pe zi. Durata tratamentului este de maximum două săptămâni.

Vomitiv

O lingură de pulbere de rădăcină de toporași se fierbe 5 minute în 250 ml apă. Se lasă la infuzat 15 minute, se strecoară și se bea călduț.

TRATAMENTE EXTERNE

Ieșirea dinților la copii – Li se dă să roadă, fără a o înghiți, rădăcină proaspătă de toporași.

Grăbirea vindecării rănilor – Se așază frunze proaspete de toporași, bine spălate și fără codița, pe locurile cu probleme. Deasupra se pune un bandaj.

FRUMUSEȚE

Loțiune pentru îngrijirea tenului – O mână de flori proaspete de toporași se opăresc cu o jumătate de litru de lapte dulce. Se lasă la infuzat până la răcire. Se strecoară și se folosește pentru curățarea obrazului.

GHIOCELUL

Florile lui albe, imaculate, în formă de clopoței, au fost identificate așa de mult cu prima lună a primăverii, încât nimeni nu ține seama că ghioceii, la fel ca toate plantele lăsate de Dumnezeu pe pământ, au și puteri tămăduitoare. Ei bine,într-un fel! Frumusețea merită să fie celebrată în sine, fără să-i ceri socoteală dacă este și de folos, iar pe pajiștile și pădurile acoperite, la începutul lui Martie, cu ghiocei, sunt priveliști pe care nu le mai uiți niciodată. Balsam sufletesc! Și, totuși, dincolo de gingășia lor feciorelnica, ghioceii au fost prețuiți totdeauna în medicina satelor românești și ca leac împotriva reumatismului, a infecțiilor microbiene și a leucoreei.

Numele lui științific, Galanthus nivalis, nu vine din latină, ci din greacă și înseamnă “floare albă ca laptele”. Dacii îi spuneau “aibsara” (cu “ai” de la usturoi, de altfel, în multe locuri din România, i se spune și “aișor” sau “usturoiță”, datorită asemănării bulbului din care răsare, cu usturoiul).

Ghiocelul se recolteaza integral, după înflorire: bulbii, frunzele și florile. Forța sa vindecătoare se află în compoziția lui chimică, extrem de bogată în alcaloizi, care au, însă, și acțiune toxică. Consumarea crudă a bulbilor produce diaree și vomă. Dar, respectând corect indicațiile de preparare si administrare, ghioceii sunt folosiți cu succes în tratarea unor boli care se vindecă greu, precum paraliziile și parezele nervilor periferici. Extern, au efect în tratarea leucoreei (scurgerilor vaginale).

Mai îndrăzneți decât noi în recuperarea tratamentelor tradiționale cu plante, bulgarii fac din ghiocei o soluție injectabilă, care se comercializează sub denumirea de nivalin, cu efecte puternice împotriva sechelelor poliomielitice, hemiplegii și hemipareze, hemoragii cerebrale, tromboze. (Constantin Parvu, “Enciclopedia plantelor”).

TRATAMENTE INTERNE

Paralizii, pareza nervilor periferici – se face un decoct din o linguriță de tocătură de bulbi, flori și frunze de ghiocei, care se opăresc cu 250 ml apă, apoi se pun la fiert, pe foc mic 5 minute. Se lasă să se răcească și se strecoară. Se bea conținutul unei căni de ceai pe zi.

TRATAMENTE EXTERNE

Paralizii, pareza nervilor periferici – se prepară un decoct din 100 g bulbi, flori și frunze, care se pun la fiert în trei litri de apă, 15 minute. Se strecoară și se adaugă la apa din baie. Procedeul se repetă în fiecare zi, cu apa la temperatura de 37 grade.

Leucoree, candidoze – se prepară un decoct din 50 g bulbi, flori și frunze de ghiocei, puși la fiert în 2 litri de apă. Se lasă pe foc 15 minute și alte 15 minute la răcit. Se strecoară. se fac 2-3 spălături cu irigatorul, din care una seara, înainte de culcare.

CIUBOȚICA – CUCULUI DE PĂDURE (ANGLICA)

Înflorește o dată cu ghioceii, deși este cu mult mai puțin glorioasă decât ei. Celebritatea ei se afla în lumea veche a salatelor românești, unde planta era folosită contra tușitului, sub toate formele lui – bronșită, astm, tuse măgărească etc.

Se recunoaște usor, datorită florilor ei de culoare galbenă-aurie, care cresc la un loc, în buchete și miros a lămâie, înmiresmând și înveselind primăvara cu strălucirea lor ruptă, parcă, din soare. Crește în zona de deal și de munte, în livezi, fânețe și luminișul de pădure.

Aglica se recoltează după ce înflorește, pe timp frumos și numai cât este soarele pe cer. Se culeg doar florile, prin ciupire, cu mâna. Se adună în coșuri, fără a fi strivite și se pun la uscat într-un singur strat, la umbră. Este o plantă bogată în saponine și flavonoide, caroten și vitamina C.

TRATAMENTE INTERNE

Tuse (rinite, rinosinuzite, pneumonie) – se prepară o infuzie din 2 lingurițe de flori, opărite cu 250 ml apă clocotită. Se lasă în vasul acoperit 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.

Bronșită – se prepara o infuzie din 1-2 lingurițe de flori, opărite cu 250 ml apă clocotită. Se lasă 15 minute, apoi se strecoară. Se bea de-a lungul unei zile.

Astm bronșic – se prepară o infuzie din părți egale de aglică și flori de soc (1:1), opărite cu 200 ml de apă clocotită. Se lasă15 minute, apoi se strecoară. Se beau trei căni de ceai pe zi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *