vineri, februarie 23G2G - Get 2 Gether

Nu departe de România există o altă Românie. ROMANIJA – o altă Românie

Deși poate nu ați auzit până acum, în lume, nu departe de România există o altă Românie, care nu este un stat, ci o regiune montană întinsă, populată cu Români (sau Vlahi).

După ce călătorul străbate spectaculoasele chei ale râului Mojalka,pe drumul ce leagă Sarajevo de Belgrad, privirea îi este cucerită de o zonă cu munţi de înălţime medie – Munţii Românija, care se scrie şi se pronunţă aproape ca în limba română.

Primul lucru care străpunge peisajul de un verde smarald nemaîntâlnit, este un han, Rumanski Bar, iar, imediat în apropiere, un panou pe care scrie în engleză: „Welcome to Romanija”.

Român fiind, nu ai cum să nu te întrebi mirat dacă nu cumva privirea îți joacă feste sau dacă chiar te afli în a doua Românie de pe glob.
Romanija din Bosnia este cea mai mare regiune din Republica Srpska, fiind locuită de Vlahi/ Rumâni sau Morlaci, ciobani care vorbesc o limbă română veche, similară potrivit studiilor, celei vorbite în România prin secolele X-XI, în care predomină „r”-ul.

Din punct de vedere administrativ regiunea Saraievo-Romanija, care este una dintre cele șapte regiuni ale Republicii Srpska, parte
componentă a Bosniei de azi.

Orașul Vlasenica, unul dintre cele mai mari din regiune, a fost unul dintre principalele centre ale „Vlasilor”, numele dat de populaţiile
slave românilor. Nici portul tradiţional nu este departe de cel românesc autentic, fiind o combinaţie între cel al moţilor şi cel al macedonenilor.

Principalele oraşe cuprinse în regiunea Romanija sunt Pale (capitala Republicii Srpska), Sokolac şi Han Pijesak.

În Pale există şi un club de fotbal cu numele de FK Romanija. Veliko Lupoglav este cel mai înalt vârf muntos al regiunii, cota 1600 de metri. Zona este fascinantă, cu sate montane presărate ici-colo, din care răsar case mari cu până la 2 etaje, unele pierzându-se pe culmile muntoase ale Dinaricilor.

Potrivit lui Varlam, proprietarul hanului „Rumanski”, până în 1990, în perioada lui Tito, localnicii nu aveau voie să spună că sunt
Români. Li se repeta că Romanija şi România nu au nimic în comun. Cine spunea altceva era arestat şi putea primi chiar şi 10 ani închisoare.
Acum sunt mândri de faptul că vorbesc „limba română” și iubesc România, pe care o vizitează destul de des.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *