Administrația Prezidențială a anunțat că liderii PSD, PNL, USR și UDMR au semnat vineri un acord politic pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public. Documentul a fost semnat de Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, după negocieri finalizate în ultimele zile. Conform comunicatului Palatului Cotroceni, legea trebuie aprobată până la finalul actualei sesiuni parlamentare, iar intrarea în vigoare este prevăzută pentru 1 ianuarie 2027, fără aplicare etapizată sau modificări ulterioare prin măsuri speciale.
România a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență termenul de 1 iulie 2026 pentru aprobarea acestei reforme. Blocarea acestui obiectiv ar putea afecta deblocarea unei tranșe de aproximativ 700 de milioane de euro din PNRR. Reforma salarizării este considerată de Guvern drept unul dintre cele mai importante jaloane ale angajamentelor asumate în programul de redresare economică.
Conform acordului, cheltuielile totale cu salariile din sistemul public nu vor putea depăși în 2027 nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că suma suplimentară estimată pentru aplicarea noii legi este de 7,2 miliarde de lei, ceea ce lasă loc unor eventuale ajustări parlamentare. Simulările Ministerului Finanțelor arată că majorarea plafonului salarial cu 8 miliarde de lei ar permite creșteri pentru aproximativ 53% dintre actualii bugetari, în timp ce o finanțare de 12 miliarde de lei ar fi beneficiat 73% din efectivi.
Cele patru partide au asumat angajamentul politic că niciun angajat din sectorul public nu va avea venituri mai mici după intrarea în vigoare a noii legi. Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a precizat că legea va conține prevederi clare pentru protejarea veniturilor actuale, dar a admis că în anumite cazuri salarii ar putea rămâne înghețate până la următoarele indexări. Ministrul a explicat că obiectivul reformei este refacerea ierarhiilor salariale între familiile ocupaționale și construirea unei grile unitare bazate pe coeficienți clari.
Sporurile se reduc la maximum 20% din salariu
Proiectul elimină sporul pentru condiții vătămătoare, sporul de confidențialitate și indemnizația de hrană, dar păstrează sporul de 40% pentru proiectele europene, inclusiv pentru primari și conducerea consiliilor județene. Sindicatele din Educație și Sănătate au exprimat deja nemulțumire față de noile grile salariale, în special cu privire la salariile maxime ale profesorilor și la reducerea sporului pentru condiții periculoase în sistemul sanitar, de la 85% la 40%.
Ministerul Muncii urmează să publice proiectul în transparență decizională luni, iar consultările cu sindicatele și reprezentanții tuturor familiilor ocupaționale vor începe marți. Guvernul a anunțat un calendar accelerat pentru ca forma finală să ajungă rapid în Parlament. Dragoș Pîslaru a mulțumit Administrației Prezidențiale, experților și partidelor politice pentru susținerea acestei reforme, descrisă drept o reformă majoră cu impact la nivelul întregului sector public.
