Ungaria a refuzat joi să semneze declarația comună a summitului B9 și Aliaților Nordici desfășurat la București, o decizie care complică consensul Alianței Nord-Atlantice în fața amenințării rusești. La reuniune au participat președintele ucrainean Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO Mark Rutte, dar reprezentanții Budapestei au transmis o abținere constructivă, contestând limbajul convenit pentru viitor.
Motivația maghiară vine în contextul tensiunilor constante dintre Ungaria și alți membri NATO privind sprijinul pentru Ucraina. Guvernul Viktor Orbán a semnalat anterior reticență față de măsuri prea aggressive împotriva Moscovei. În documentul final, Ungaria a atașat un punct de vedere separat, subliniind că „dorește să își exprime o abținere constructivă” și că nu poate susține „actuala formulare a declarației ca limbaj convenit”. Concret, orice utilizare viitoare a acestui limbaj va depinde de decizia viitorului Guvern ungar, o formulare ambiguă care lasă ușa deschisă pentru schimbări.
Declarația comuna a celorlalți participanți stabilește poziții ferme față de amenința rusă. Documentul descrie Rusia drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților” și cere concentrarea NATO asupra sarcinii fundamentale a apărării colective. Membrii au reafirmat angajamentul de a aloca minimum cinci procente din produsul intern brut cheltuielilor militare. De asemenea, textul menționează necesitatea unei posturi robuste de apărare avansată, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic, o zonă strategică vitală.
Aliații B9 și statele nordice și-au reafirmat sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional. Ei au condamnat explicit „războiul de agresiune al Rusiei” și au pledosat pentru dotarea completă cu resurse a planurilor de apărare NATO, mobilitate militară crescută și activare operațională extinsă pe flancul estic. Aceste angajamente reflectă o poziție unitară a majorității aliate, dar abținerea Ungariei semnalează fisuri în unitatea NATO.
Poziția Ungariei în conflict poate deveni piedică pentru deciziile NATO
Ungaria sub conducerea lui Viktor Orbán a menținut în mod constant o relație specială cu Rusia, dincolo de poziția comună a alianței. Budapesta a blocat anterior aprobări ale finanțării pentru Ucraina în cadrul Uniunii Europene și a criticat sancțiunile împotriva Moscovei. Această abținere de la summitul din București nu este surprinzătoare, ci urmează un model deja cunoscut. Istoricul relațiilor Ungariei cu Rusia și NATO arată că Orbán dorește să mențină canalele diplomatice cu Moscova, chiar și atunci când aliații săi iau poziții mai dure.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, nu a făcut comentarii imediate privind impactul abținerii ungare asupra procesului decizional. Structura NATO necesită consensus pentru documente majore, iar abținerea Ungariei, deși nu blochează oficial adoptarea, creează precedent problematic pentru coeziunea alianței. Viitoarele negocieri vor trebui să clarifice dacă această poziție maghiară devine pattern și cum se vor adapta procedurile NATO în contextul acestor discordate. Presa internațională estimează că Ungaria ar putea continua să joace rol de frână în deciziile colective ale alianței.
