Victor Ponta a anunțat marți, 31 martie, că a depus o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva ministrei de Externe Oana Țoiu, în urma episodului în care fiica sa minoră nu a putut urca într-un zbor de repatriere organizat de autoritățile române din Dubai. Fostul premier anunță că urmează și o plângere penală la Parchetul General, săptămâna viitoare.
Scandalul a izbucnit la începutul lunii martie, pe fondul tensiunilor militare din regiune care au afectat și Emiratele Arabe Unite, și a generat un schimb dur de acuzații între Ponta și reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe. Acum, conflictul intră într-o nouă etapă, cea juridică, fostul premier alegând să escaladeze disputa prin intermediul instituțiilor statului. Miza declarată nu mai este doar situația fiicei sale, ci un principiu mai larg legat de modul în care autoritățile române tratează minorii aflați în dificultate în străinătate.
Sesizarea depusă și argumentele invocate de Ponta
Fostul premier a explicat public că sesizarea depusă la CNCD se sprijină pe prevederi legale clare referitoare la obligațiile pe care reprezentanții MAE le au față de cetățenii români minori, neînsoțiți, aflați în zone de conflict. Ponta a atașat la dosar atât lista întocmită de consulatul român din Dubai, pe care figura și fiica sa Irina, cât și lista pasagerilor îmbarcați în zborul de repatriere.
Potrivit datelor prezentate de acesta, în acel zbor au rămas 14 locuri neocupate, iar jumătate dintre pasagerii prezenți la bord erau majori care nici măcar nu însoțeau minori. Această situație, susține Ponta, demonstrează că excluderea Irinei nu a fost determinată de lipsa locurilor disponibile, ci de o decizie deliberată.
„Azi am depus prima sesizare împotriva doamnei ministru Oana Țoiu la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Urmează, săptămâna viitoare, și plângerea penală la Parchetul General”, a scris fostul premier pe Facebook, anunțând că intenționează să ducă acest demers până la capăt.
Ponta a subliniat că fiica sa nu mai are nevoie de intervenția nimănui, întrucât a fost admisă la una dintre cele mai prestigioase universități americane din lume și va pleca la studii din toamnă. Scopul acțiunilor sale juridice este, în opinia sa, unul de principiu: să împiedice ca alți minori români să treacă printr-o situație similară.
Acuzații dure și un conflict politic ieșit la suprafață
Limbajul folosit de Victor Ponta în declarațiile publice legate de acest caz a fost unul extrem de vehement. Fostul premier a vorbit despre „neoameni ajunși în funcții înalte” și despre „fanatici orbiți de ură și invidie”, descriind situația ca pe un act deliberat de răzbunare față de părinții copilului, nu ca pe o eroare administrativă.
A mai adăugat că unul dintre obiectivele sale este să verifice dacă instituțiile statului funcționează independent sau au fost „total blocate de frică în fața propagandei useriste”, o trimitere directă la partidul din care face parte Oana Țoiu. Ponta a afirmat că „miniștrii USR sunt deasupra legii” și că beneficiază de „protecție specială oferită din afara României”, fără a detalia această afirmație.
Ministra Oana Țoiu a negat orice implicare personală în decizia de a nu o include pe Irina Ponta în zborul de repatriere. Ea a declarat că ministerul nu ia decizii bazate pe apartenența politică a părinților și a promis că vor fi asigurate rute și priorități pentru copiii aflați în situații similare. Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țârnea, a adăugat un element important în ecuație: Irina Ponta nu era înregistrată în evidențele consulare și nici în sistemul MAE pentru gestionarea situațiilor de criză, o precizare care complică tabloul prezentat de fostul premier.
Cum a început scandalul, la începutul lunii martie
Totul a pornit pe 5 martie, când tensiunile militare generate de acțiunile Israelului și ale SUA în Iran au afectat și Emiratele Arabe Unite, unde se afla Irina Ponta, în vârstă de 17 ani la acel moment. Adolescenta ajunsese acolo pentru un interviu de admitere la o universitate din Abu Dhabi și s-a trezit prinsă într-o zonă de instabilitate.
Inițial, Irina a fost chemată la consulatul României din Dubai pentru a fi inclusă în zborul de repatriere organizat de autorități. Ajunsă la consulat, a aflat însă că nu va putea urca în avion. Ponta a susținut că decizia a fost luată direct de ministra de Externe, afirmând că aceasta ar fi sunat personal la consulul din Dubai pentru a o împiedica pe minoră să se îmbarce.
Declarațiile publice ale fostului premier au fost extrem de dure față de Oana Țoiu, acuzând-o că a acționat din motive politice și personale. Ministra a respins categoric aceste acuzații, însă schimbul de replici din spațiul public a alimentat o dezbatere mai largă despre modul în care MAE gestionează situațiile de urgență consulară.
Ce urmează după depunerea sesizării
Dosarul ajuns la CNCD va fi analizat de instituție, care va decide dacă există suficiente elemente pentru a constata o faptă de discriminare. Procesul poate dura mai multe luni, iar decizia CNCD poate fi contestată ulterior în instanță de oricare dintre părți.
Plângerea penală anunțată pentru săptămâna viitoare la Parchetul General va reprezenta o escaladare semnificativă a conflictului, aducând cazul în sfera dreptului penal. Dacă parchetul va decide că există indicii suficiente, ar putea fi deschisă o anchetă care să vizeze modul în care a fost gestionat zborul de repatriere.
Rămâne de văzut dacă instituțiile sesizate vor considera că există temei legal pentru acțiuni concrete sau dacă dosarul va rămâne fără finalitate juridică. Dincolo de aspectul strict legal, cazul a expus o tensiune profundă între forțe politice cu istorii antagonice, iar miza reală pare să depășească cu mult situația unei singure adolescente blocate temporar în Dubai.
