Curtea Constituțională a României va examina sesizarea depusă de Avocatul Poporului împotriva ordonanței de urgență OUG 38/2026, adoptate de Guvernul Ilie Bolojan chiar după ce Cabinetul fusese deja demis prin moțiune de cenzură. Renate Weber contestă actul normativ pe mai multe motive de neconstituționalitate, atât pe fond cât și din perspectivă procedurală. Situația este considerată fără precedent în perioada post-1991, generând tensiuni majore între instituțiile statului și reacții vehemente în rândul parlamentarilor și specialiștilor în drept constituțional.
Ordonanța vizează și investițiile pentru înzestrarea armatei prin Programul SAFE, fiind unul dintre actele normative cele mai contestate adoptate de Guvernul Bolojan. Contextul politic dificil în care a fost emisă ordonanța — după căderea Guvernului — a stârnit întrebări serioase cu privire la legalitatea unei asemenea acțiuni. Conform regulilor constituționale, un Guvern demis ar trebui să se abțină de la adoptarea unor acte normative care depășesc gestionarea obișnuită a treburilor curente. În acest caz, o ordonanță care vizează exproprierii și transferuri de active strategice depășește clar această limită.
Avocatul Poporului invocă în sesizare încălcarea obligației constituționale de solicitare a avizului Consiliului Legislativ și nerespectarea interdicției exprese privind emiterea ordonanțelor de urgență de către un Guvern demis. Primul motiv de neconstituționalitate se referă la faptul că procedura nu a fost respectată în etapele inițiale. Al doilea motiv menționează încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului, prevăzută de articolul 75 din Constituție. Ordonanța ar afecta, potrivit documentului depus la CCR, drepturi și libertăți fundamentale prin introducerea mecanismelor care permit trecerea forțată a bunurilor mobile și imobile în proprietatea publică a statului. Mecanismul numit „coridor de expropiere” permite transferul unor active funcționale inclusiv în proprietatea privată a statului, cu impact direct asupra drepturilor de proprietate ale companiilor considerate de interes strategic și ale firmelor aflate în faliment, afectând creditorii acestora.
Scandalul s-a amplificat după ce Comisia pentru Constituționalitate din Senat a decis, cu șase voturi pentru și trei contra, să recomande președintelui Senatului sesizarea CCR. Reprezentanții comisiei au transmis, în plus, că există elemente care ar putea justifica trimiterea dosarului organelor de cercetare penală pentru investigarea unor posibile infracțiuni. Această poziție a comisiei reflectă gravitatea cu care instituția legislativă vede situația juridică creată. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a adoptat însă o poziție diametral opusă, declarând că nu vede motive pentru a sesiza CCR în privința conflictului juridic dintre Parlament și Guvern. Abrudean a invocat faptul că procedura ar fi fost respectată și că Ministerul Justiției a emis aviz privind constituționalitatea actului normativ.
Conflictul dintre instituții s-a acutizat pe tema legitimității actului normativ
Renate Weber a avertizat că situația creată este fără precedent în istoria constituțională a României post-1989. Avocatul Poporului susține că sunt „mai multe motive de neconstituționalitate” ale ordonanței, iar decizia Curții Constituționale ar putea avea impact major asupra viitorului Guvernului Bolojan și asupra măsurilor cuprinse în controversata ordonanță. Tensiunea între poziția Avocatului Poporului și cea a președintelui Senatului reflectă o diviziune profundă în interpretarea regulilor constituționale privind limitele puterii unui Executiv demis. Istoria constituțională recentă a României arată că guvernele demise au emis de obicei doar ordonanțe necesare pentru gestionarea zilnică a activității administrative. Emiterea unei ordonanțe care reorganizează proprietatea asupra unor active strategice și deschide poarta exproprierii masive este o excepție fără precedent.
Curtea Constituțională va trebui să se pronunțe pe toate motivele invocate de Avocatul Poporului, iar decizia sa va fi definitivă. Termenul exact pentru pronunțarea hotărârii nu a fost anunțat oficial, dar, potrivit practicii CCR, sesizările privind conflictele constituționale primesc o tratare prioritară. Rezultatul acestei analize va determina dacă ordonanța OUG 38/2026 rămâne în vigoare sau dacă va fi declarată neconstituțională în parte sau în întregime.
