Data de 21 mai 2026 aduce una dintre cele mai mari sărbători din calendarul ortodox român — Înălțarea Domnului. Însă pregătirea începe cu o zi înainte, pe 20 mai, în Ajunul sărbătorii, o seară cu profunde semnificații spirituale, plină de tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație.
Ce înseamnă Ajunul Înălțării în tradiția ortodoxă
În tradiția populară românească, Înălțarea Domnului mai este cunoscută și sub numele de Ispas. Ajunul acestei sărbători este privit ca o zi de pregătire sufletească și trupească — un prag între obișnuit și sfânt.
Deși nu este trecută ca zi de post obligatoriu în calendar, mulți credincioși aleg să postească pe 20 mai, considerând această abstinență o formă de curățare spirituală înainte de marea sărbătoare. Este o zi de liniște, ordine în casă și rugăciune, în care gândul se îndreaptă spre cele sfinte.
Ce se face în seara de 20 mai pentru sănătate și spor
Tradițiile Ajunului Înălțării sunt simple, dar pline de înțeles. Iată ce se obișnuiește să se facă în această seară:
Aprinderea lumânărilor și rugăciunea de seară. Se aprind lumânări și candele în casă, în special în fața icoanei Mântuitorului. Credincioșii rostesc rugăciuni pentru sănătatea trupului, liniștea sufletului și luminarea minții celor dragi.
Tămâierea casei și a gospodăriei. Se merge cu tămâie în toate colțurile casei, rostindu-se Psalmul 90 sau rugăciunea „Tatăl Nostru”. Acest obicei are rolul de a alunga energiile negative și de a aduce pace în cămin.
Spălarea pragului cu apă sfințită. Pragul casei se spală cu apă sfințită, iar la intrare se pun flori de salcâm sau ramuri de tei — simboluri ale binecuvântării divine și ale curățeniei spirituale.
Pregătirea coșului cu alimente. În unele regiuni, femeile pregătesc din seara de Ajun un coș cu pâine de casă, ceapă verde și sare, pe care îl duc a doua zi la biserică pentru a fi sfințit și împărțit de pomană.
Ungerea ușilor cu untdelemn sfințit. Un alt obicei răspândit este ungerea tocurilor ușilor cu untdelemn sfințit, ca protecție împotriva bolilor și a necazurilor ce ar putea pătrunde în casă.
Busuiocul pus sub pernă. În unele zone ale țării, fetele și femeile pun busuioc sub pernă în noaptea de Ajun, pentru vise cu tâlc sau pentru a chema norocul în dragoste.
Obiceiuri populare pentru protecție și bunăstare
În satele românești, Ajunul Înălțării este o zi de rânduială și pregătire. Gospodinele coc azime — pâini rotunde făcute fără drojdie — care vor fi împărțite a doua zi pentru sufletele celor adormiți.
Tot în noaptea de Ajun, după miezul nopții, se vopsesc pentru ultima oară în an ouă roșii, care vor fi dăruite în ziua sărbătorii. Tradiția spune că acestea sunt ultimele ouă roșii din ciclul pascal, încheind un șir de obiceiuri început de Paști.
Rugăciune pentru Ajunul Înălțării Domnului
Credincioșii pot rosti în seara de 20 mai această rugăciune simplă și sinceră:
„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce Te-ai înălțat la ceruri întru slavă, miluiește-mă pe mine, păcătosul. Trimite binecuvântarea Ta peste casa mea, peste familia mea, peste toți cei dragi. Umple-ne de pace, de lumină și de spor în tot lucrul cel bun. Amin.”
Un singur lucru de ținut minte
Tradiția spune că cel care își petrece Ajunul Înălțării în liniște, rugăciune și curățenie va avea parte de pace tot anul. Evitarea certurilor, a scandalului și a agitației nu este doar un obicei — este o înțelepciune practică despre cum o seară bine trăită pregătește zile mai bune.
Pe 21 mai 2026, salutul creștin este: „Hristos S-a înălțat!” — „Adevărat S-a înălțat!”
