Înălțarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox român, prăznuită în fiecare an la 40 de zile după Sfintele Paști. În 2026, Înălțarea Domnului cade pe 21 mai, o zi în care credincioșii din întreaga țară se adună la biserici, cinstesc memoria eroilor neamului și respectă tradiții transmise din generație în generație.
Ce sărbătorim de Înălțarea Domnului?
Potrivit credinței ortodoxe, Înălțarea marchează momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos S-a înălțat la ceruri în fața Apostolilor Săi, la patruzeci de zile după Înviere. Evenimentul este consemnat în Sfânta Scriptură și reprezintă împlinirea misiunii pământești a lui Hristos, înainte de trimiterea Duhului Sfânt la Rusalii.
Spre deosebire de alte sărbători cu dată fixă, Înălțarea este o sărbătoare cu dată mobilă — calculată întotdeauna în funcție de data Paștelui. De aceea, în fiecare an cade într-o zi de joi, la exact 40 de zile de la Învierea Domnului.
Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Domnului
Una dintre cele mai cunoscute tradiții ale acestei zile este vopsirea ouălor roșii. Spre deosebire de Paști, când ouăle se înroșesc în Joia Mare, de Înălțare femeile fierb și vopsesc ouă chiar în dimineața sărbătorii. Tradiția populară spune că vopsirea ouălor înainte de această zi aduce ghinion în casă, iar ouăle pregătite de Înălțare au o semnificație aparte — ele sunt oferite de pomană, alături de cozonac, colaci și alte bucate tradiționale.
Actul milostenie este central în această zi. Oamenii împart mâncare și daruri în amintirea celor adormiți, crezând că sufletele primesc alinare prin gesturile celor vii. Slujbele religioase sunt urmate de mese în familie și momente de rugăciune comună.
Ziua Eroilor — o sărbătoare cu dublă semnificație
În România, Înălțarea Domnului coincide cu Ziua Eroilor, moment solemn de comemorare a celor căzuți pe câmpurile de luptă pentru apărarea țării. La monumentele eroilor din orașe și sate se depun coroane de flori, se rostesc discursuri omagiale, iar în biserici se slujesc parastase pentru odihna sufletelor ostașilor. Această suprapunere dintre sacru și patriotic face din Înălțare o zi cu o încărcătură emoțională deosebită pentru întreaga națiune.
Superstiții și credințe populare
Folclorul românesc a țesut în jurul acestei sărbători o serie de credințe și superstiții transmise de-a lungul veacurilor:
- Dacă cerul este senin în ziua Înălțării, vara va fi secetoasă și arzătoare. Dacă plouă, se spune că anul agricol va fi roditor și belșugul va fi mare.
- O credință răspândită spune că cei care mor între Paști și Înălțare ajung direct în Rai, deoarece în această perioadă „porțile cerului sunt deschise”.
- Se crede că nu este bine să te cerți sau să porți ură în această zi, deoarece supărările nerezolvate de Înălțare se vor purta tot anul.
Împăcare, iertare și curățare sufletească
Preoții și teologii subliniază că Înălțarea Domnului este, înainte de orice, o chemare la înălțare spirituală. Această zi invită credincioșii să privească dincolo de griji cotidiene, să se împace cu semenii, să ierte și să caute armonia în familie și în comunitate.
Este momentul potrivit pentru reînnodarea relațiilor rupte, pentru reconciliere și pentru o mai profundă apropiere de Dumnezeu. Mulți creștini aleg această zi pentru a se spovedi sau pentru a participa activ la slujbele de dimineață, simțind că sufletul are nevoie de curățare odată cu înaintarea în vara creștină.
Salutul tradițional rostit de credincioși în această zi — „Hristos S-a înălțat!” — „Adevărat S-a înălțat!” — este o mărturisire de credință vie, o bucurie împărtășită și un semn că sărbătoarea Învierii nu s-a stins, ci a culminat cu o făgăduință: Hristos a pregătit loc pentru fiecare dintre noi.
Înălțarea Domnului 2026 cade pe 21 mai — o zi de rugăciune, tradiție și speranță pentru toți românii.
