România primește joi evaluarea finală a Comisiei Europene pentru cererea de plată numărul trei din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu rezultate care oglindesc ani de reforme întârziate și influență politică în structurile de stat. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunță că țara recuperează 350,7 milioane de euro din fondurile inițial suspendate, dar pierde iremediabil 458,7 milioane de euro. Diferența între câștig și pierdere este determinată de modul în care autoritățile de la București au gestionat jaloanele asumate prin plan, cu accent pe companiile de stat din energie și transporturi.
Cererea de plată fusese depusă în decembrie 2023, însă Bruxelles-ul a decis rapid suspendarea unei porțiuni semnificative din fonduri, considerând că mai multe reforme nu corespundeau standardelor europene. România a primit o perioadă de remediere pentru a justifica îndeplinirea jalonelor și pentru a corecta deficiențele identificate. Guvernul a încercat să răspundă observațiilor, dar patru jaloane majore au rămas problematice chiar și după acest interval suplimentar. Situația reflectă tensiunile permanente dintre angajamentele asumate pe hârtie și realitatea administrației publice românești.
Cea mai importantă reușită vine din domeniul pensiilor speciale. Din cele 231 de milioane de euro care fuseseră suspendate inițial în acest domeniu, România recuperează 166 de milioane de euro. Această victorie reprezintă o recunoaștere a eforturilor depuse pentru reforma sistemului de pensii, deși și aici implementarea s-a dovedit mai complicată decât anticipaseră experții. Ministrul Pîslaru a subliniat acest aspect într-o declarație oficială, marcând-o ca fiind cea mai substanțială recuperare din întreg dossier-ul cererii de plată. Totuși, recuperarea parțială nu compensează pierderile din alte sectoare.
Cel mai grav bilanț se înregistrează în zona companiilor de stat din energie și transporturi, unde Comisia Europeană a constatat disfuncționalități grave privind transparența și profesionalismul proceselor de numire. Pentru sectorul energetic, Bruxelles-ul a identificat proceduri de selecție defecte, numiri politice în consiliile de administrație, criterii aplicate incorect și evidente influențe politice la alegerea candidaților. Aceste constatări au dus la suspendarea a 180 de milioane de euro destinate acestei reforme. În transporturi, situația se desfășoară similar, cu probleme serioase legate de finalizarea procedurilor și respectarea standardelor europene de bună guvernanță.
Influența politică a fost principalul obstacol în calea reformelor
Scandalizat de rezultate, Dragoș Pîslaru a criticat dur modul în care clasa politică a perpetuat practici vechi în gestionarea instituțiilor de stat. Ministrul a subliniat contradicția flagrantă dintre angajamentele asumate oficial și comportamentul real al guvernelor succesive. Afirmația sa — „nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de partid în conducerea companiilor de stat” — reflectă frustrarea unui oficial care vede cum reformele pe care le promoveaza sunt anulate de vechituri instituționale. Guvernul promitea transparență și profesionalism, dar mecanismele reale de putere au rămas neschimbate.
România nu este noua în competiția pentru fonduri europene. De la startul PNRR în 2021, țara a depus zeci de cereri de plată, cu rezultate variate. Cererile anterioare au evidențiat probleme similare în sectoare critice, iar Comisia Europeană a devenit tot mai strictă în evaluarea reformelor. Contextul european este unul în care țări precum Polonia și Ungaria se-au confruntat cu suspendări masive de fonduri tocmai din motive legate de statul de drept și governance. România, deși nu la fel de criticată pe teren politic, se lovește de aceleași limitări tehnice și administrative.
Ministrul a anunțat că România va continua să lucreze la corecția deficiențelor identificate, dar cu termenele scurtate și presiunea ridicată. Următoarele cereri de plată vor fi mai dificile, dat fiind că Comisia Europeană a clar stabilit ce standarde așteaptă. Gouvernul trebuie să demonstreze înainte de a mai putea accesa noi tranșe că reformele nu sunt doar pe hârtie, ci implementate efectiv și pe termen lung.
