Biserica Ortodoxa sarbatoreste pe 21 mai Sfintii Imparati Constantin si Elena, data consacrata imparatului Constantin cel Mare si mamei sale, Elena Augusta. Aceasta sarbatoare religioasa este insotita de numeroase traditii populare prin care credinciosii doresc sa aduca spor si protectie asupra caselor lor. De secole, oamenii respecta ritualuri specifice in aceasta zi, transmise din generatie in generatie, convingandu-se ca astfel isi asigura binecuvantarea spirituala si prosperitatea materială.
Potrivit calendarului bisericesc, data de 21 mai marcheaza pomenirea unui dintre cei mai importanti imparatori ai Romei antice. Constantin I, cunoscut si ca Constantin cel Mare, a trait intre 272 si 337 dupa Hristos si a fost conducatorul suprem al intregului Imperiu Roman dupa infrangerea rivalilor sai, Maxentiu si Liciniu. Mama sa, Flavia Iulia Helena, a fost o femeie deosebit de credincioasa, cunoscuta pentru piosenia ei si pentru pelerinajul pe care l-a intreprins in Palestina. Tradiția spune ca acelasi Elena a descoperit moastele Sfintei Cruci a lui Hristos in timpul acestui pelerinaj sfant.
Legenda legata de Constantin cel Mare relateaza ca in ajunul unei batalii decisive, in toamna anului 312, imparatul ar fi vazut pe cer o cruce stralucitoare deasupra soarelui. Inscriptia pe care o purta semnul sfant spunea: „In hoc signo vinces” – „prin acest semn vei birui”. In noaptea urmatoare, Iisus Hristos i s-ar fi aratat in vis, cerandu-i sa plaseze crucea pe steagurile soldatilor sai. Constantin a urmat semnele si a castigat batalia, moment care a marcat schimbarea cursului istoriei religioase a Europei. De atunci, crucea a devenit simbolul invingatoarei, iar intregul Imperiu Roman a adoptat crestinismul ca religie oficiala.
Pe 21 mai, gospodinele din intreg tara aprind tamaie si stropesc casele cu aghiasma pentru a alunga spiritele malefice. La sate, oamenii aprind focuri mari in jurul carora se aduna intreaga familie, convingandu-se ca astfel sunt protejati de Necuratul. O traditie foarte raspandita este aducerea bujorilor imbobociti in casa – cel putin trei bucati, flori de lamaita, paine si dulciuri care se poarta la biserica. Se crede ca prin aceasta ofranda se obtin sanatate si prosperitate pentru toti membrii familiei. Barbatii trebuie sa noteze seria bancnotelor pe care le cheltuiesc in fiecare zi incepand din aceasta data, deoarece se spune ca astfel banii raman in casa si nu se instraineaza.
Sfintii Constantin si Elena si traditiile agricole ale poporului romanesc
O regula foarte importanta pe 21 mai este ca oamenii de la sate nu merg la muncile campului pentru a evita pagubele provocate de animale. Nu se seamana porumb, ovaz sau mei, iar cei care au vii nu lucreaza pentru ca grauri – vin salbatic – sa nu le distruga podgoriile. Ziua este cunoscuta si sub denumirea de „ziua lui Constantin Graur”, o referinta clara la graurii care fac pagube in perioadele de pasunat. Ciobanii se intrunesc in aceasta zi pentru a decide cine va fi baci al stapanului, unde se vor aseza stanele de oi si cine va avea grija de turma in timpul pasunatului.
In fiecare casa trebuie sa existe o icoana cu Sfintii Imparati Constantin si Elena, deoarece se crede ca aceasta icoana are darul de a feri oamenii de paguba, de dusmanii pe care nu-i cunosc si poate indeplini rapid o dorinta. Sarbatoarea este considerata si ziua pasarilor, pentru ca pe 21 mai pasarile isi invata puii sa zboare. Aceasta credinta leaga Sfintii Constantin si Elena si de natura, de ritmul vietii create, demonstrand cum tradițiile religioase s-au integrat profund in modul de viata al poporului roman de-a lungul secolelor.
