Tribunalul Botoșani a respins vineri, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte, care solicitase obligarea Universității din București să publice informații privind studiile președintelui Nicușor Dan. Decizia a fost pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin grefa instanței, cu drept de recurs. Axinte inițiase demersul în februarie acestui an pe baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, contestând răspunsul administrativ anterior al universității.
Demersul judecătorului a survenit după ce instituția de învățământ refuzase inițial furnizarea unor documente solicitate. Fosta magistrată susținea că există neclarități în privința studiilor efectuate de șeful statului și invoca posibile neconcordanțe între informațiile publicate în diverse surse oficiale. Potrivit argumentelor sale, existau discrepanțe atât pe site-ul oficial al campaniei electorale, cât și în curriculum-ul vitae disponibil pe site-ul Camerei Deputaților. În apărare, Universitatea din București a menținut inițial refuzul de a pune la dispoziție documentele solicitate, ceea ce a dus la escaladarea cazului în instanță.
Concret, Axinte ceruse instituției de învățământ să precizeze dacă Nicușor Dan a fost înmatriculat la Facultatea de Matematică în perioada 1989–1992 și dacă și-a finalizat studiile universitare. De asemenea, a solicitat obligarea universității să pună la dispoziție copia foii matricole și a diplomei de licență. Fosta magistrată susținea că în același interval de timp președintele ar fi fost simultan student la École Normale Supérieure din Paris, masterand și doctorand. Ea a invocat și neclarități în privința modului în care a fost echivalată o diplomă obținută în Franța cu o diplomă de licență în România.
Lăcrămioara Axinte a declarat anterior că toți cetățenii au dreptul să cunoască adevărul despre studiile făcute de actualul președinte al României. Ea a subliniat că există suprapuneri temporale între diverse studii menționate în documentele publice oficiale. Axinte fusese propusă anterior de Alianța pentru Unirea Românilor pentru un post de judecător la Curtea Constituțională a României. Decizia tribunalului nu rezolvă pe fond controversa privind datele biografice ale șefului statului, ci doar respinge tentativa procedurală de a obliga universitatea să publice informațiile prin cale judecătorească.
Echilibru dificil între transparență și drepturi personale
Cereri privind clarificarea datelor biografice ale oficialilor publici au devenit mai frecvente în ultimii ani, în contextul în care transparența și accesul la informații sunt subiecte de interes public. Potrivit Legii 544/2001, instituțiile publice au obligația de a furniza acces la informații de interes public, cu excepții limitate legate de viața privată și securitatea națională. Totuși, tribunalele au fost chemate adesea să echilibreze dreptul la informație cu protecția datelor personale și cu alte drepturi constituționale.
Nicușor Dan a fost ales președinte al României în noiembrie 2024. Cazul rămâne o ilustrare a tensiunilor dintre transparență și drepturi personale în spațiul public. Universitatea din București nu a comentat decizia tribunalului la momentul pronunțării acesteia.
